CANCERUL LA SANI
Cancerul la san este perceput ca principala cauza de deces in randul femeilor, desi in realitate bolile de inima ocupa acest trist loc I. Intre 1973 si 1998, incidenta cancerului la sani a crescut cu 40%. La nivelul anului 2010, riscul de a face cancer la san a ajuns la 12.5% (1 din 8 femei) in tarile dezvoltate, fata de doar 0,11% in 1994 ! (si fata de 0,022% in Japonia, 0,021% in China si 0,007% in Corea !). In prezent, la fiecare 3 minute o femeie este diagnosticata cu cancer la san !
FACTORII DE RISC IN APARITIA CANCERULUI LA SAN
Cercetarile evidentiaza o cauzalitate complexa a aparitiei cancerului la sani. Cu 15 ani in urma inca ni se spunea: “cancerul la sani este genetic”. Dupa zeci de ani de cercetari si miliarde de dolari cheltuite pentru cercetare, cercetatorii au trebuit in final sa admita urmatoarele:
(1) numai 10% din cazurile de cancer la sani au (si) o componenta genetica
(2) doar 45% dintre femeile ce au dezvoltat cancer la sani aveau un risc admis de medicina alopata.
Si atunci CARE ESTE CAUZA ?
Cercetarea medicala clasica s-a “orientat” spre poluare ca factor determinant in aparitia cancerului, desi aceasta nu explica tot: femeile care traiesc sau lucreaza in acelasi mediu au riscuri diferite de a dezvolta boala desi sunt expuse acelorasi toxine: trebuie sa luam in considerare si alti factori legati de dieta si stil de viata, dar mai ales putem considera factorul emotional ca fiind determinant in aparitia si evolutia cancerului.
-
A. TOXINELE DIN MEDIU IN CANCERUL LA SANI
Femeile sunt expuse la peste 80000 de chimicale, din care doar 7% sunt suficient studiate in ceea ce priveste toxicitatea. In fiecare an apar inca 1000 noi chimicale
Factorii de risc cei mai importanti pentru cancerul la sani:
- expunerea la radiatii ionizante si non-ionizante; de ex. Femeile care au facut raze X pentru scolioza au un risc cu 70% mai mare de a face cancer la sani. Mamografiile (>) sunt mult mai puternice decat radiografiile de coloana; alte riscuri de expunere la radiatii: zboruri de lunga durata cu avionul, cuptorul cu microunde, calculatoarele, boxele si televizoarele etc
- contaminanti din aer (PAH, dioxine, solventi organici etc); numai in anul 2003 au fost publicate 26 de studii despre legatura intre doxina, PCB si cancerul la sani.
- produse uzuale: plastice, produse de curatenie, hormoni in carne si lapte, produse cosmetice; nanoingrediente;
- medicamente
- expunerea ocupationala
Cel mai raspandit (si ignorat) factor de risc este poluarea atmosferica provenita din trafic (studiul Nie, J., et al. ” Exposure to traffic emissions throughout life and risk of breast cancer: the Western New York Exposures and Breast Cancer (WEB) study”. Cancer Causes Control. 2007, Department of Social and Preventive Medicine, School of Public Health and Health Professions, Buffalo, NY, USA.)
B. STILUL MODERN DE VIATA
- dieta necorespunzatoare: exces alcool, carne rosie, margarina, preparate la gratar si prajeli la temperaturi mari (HAA), exces carbohidrati (studiu Romieu, I., et al. “Carbohydrates and the risk of breast cancer among Mexican women.” Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 13(8):1283-1289, 2004), exces grasimi PUFA (Burke, E. Specific unsaturated fats play role in cancer. All Natural Muscular Development. 35(6):26, 1998) etc
- utilizarea anticonceptionalelor mai mult de 4 ani creste riscul de cancer cu peste 40%
- utilizarea steroizilor anabolici
- folosirea sutienelor si altor haine stranse pe corp care afecteaza circulatia limfatica : Singer si Grismaijer au investigat corelatia cancer sani-sutien la peste 5000 de femei si au constatat ca: femeile care purtau sutien 24 ore/zi aveau riscul de cancer 3 din 4 (75%), cele care purtau mai mult de 12 ore aveau riscul 1 din 7 (14.28%), mai putin de 12 ore – risc 1 din 152 (0,65%) iar femeile care nu purtau in mod obisnuit sutien aveau riscul de 1 din 168 (0,59%)
- deficit melatonina: lucrul in schimburi, insomnie etc: dr. Hansen (Institute of Cancer Epidemiology, Danish Cancer Society)- studiu pe 18,500 femei in perioada 1964 – 1999: femeile care lucrau in schimbul de noapte aveau un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta cancer la sani decat cele care nu lucrau noaptea; daca femeile lucrau 3 schimburi de noapte timp de minim 6 ani, riscul se dubla.
-
C. FACTORUL EMOTIONAL : TEORIA Dr. HAMER
In teoria Dr. Hamer, cancerul este o crestere a unui tesut controlata de catre creier printr-o conexiune electrica. Cancerul este intotdeauna parte a unui proces biologic semnificativ, si prin urmare, nu mai poate fi considerata o “boala”, nemaivorbind de “boala maligna”.
Dr. R.G. Hamer ne arata ca dezvoltarea cancerului la sani nu este intamplatoare: aceest tip de cancer se dezvolta in urma unor emotii legate de “cuib”, in sensul ca femeia are o grija sau o cearta sau o disputa in ceea ce considera a fi cuibul ei: casa, casa parintesca, serviciul etc. Emotia principala este teama de separare de o persoana iubita à conflict de separare; natura specifica sau sentimentul din spatele conflictului va determina daca impactul socului /conflictului va afecta glanda sau ductele sanului.
Exista, in viziunea dr. R.G. Hamer doar doua tipuri de cancer de san: cancerul glandular si cancerul intra-ductal. Fiecare dintre aceste tipuri de cancer isi au originea in diferite zone ale creierului si fiecare dintre ele deriva din diferite straturi germinale embrionare (formatiuni histologice). Cancerul glandular are corespondent in cerebel care comanda formarea tumorilor compacte adenoide in tesuturile derivate din stratul vechi mesodermal. Cancer intraductal are corespondent in cortexul cerebral, (cortexul senzorial pentru a fi mai exact), care va favoriza dezvoltarea carcinoamele scuamoase in tesuturile derivate din ectoderm.
Cancerul ductal are legatura cu un conflict de separare de tipul “copilul meu / mama / partenerul mi-a fost smuls de la san !” De exemplu o femeie poate suferi un conflict de separare de tipul mama-copil daca isi face foarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, foarte brusc. Pe durata fazei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora. Scopul subtil al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica: studiile dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori ale glandelor mamare, din cauza grijilor obsesive pentru binele celor dragi (un copil cu probleme, un parinte bolnav, sau un prieten pentru care suntem ingrijorati).
Se aplica regulile de lateralitate: o femeie dreptace va avea probleme cu sanul stang in cazul in care are un conflict de tipul mama-copil sau fiica-mama si probleme cu sanul drept in cazul in care ea are un conflict cu partenerul. Partenerul poate fi orice partener de viata: sotul, un prieten, fratele ei, sora, tatal ei, sau chiar partenerul ei de afaceri. Afectarile vor fi invers in cazul unei femei stangace.
Teoria dr. R.G.Hamer este cu adevarat revolutionara, dar este respinsa de medicina alopata. Ea a fost verificata la universitatile din Vienna (1986), Düsseldorf (1992) and Trnava/Bratislava (1998).
Mesajul puternic transmis de dr. Hamer femeilor cu cancer la sa este urmatorul: “tesutul incepe sa se mareasca de la data debutului conflictului emotional, si se va opri din crestere de indata ce conflictul va fi rezolvat.
Teoria dr. R.G.Hamer este doar una dintre teoriile care sustin ca vindecarea de orice boala, inclusiv cancer, se poate face prin vindecarea psihicului, dar aceasta teorie este prima care a explicat localizarea cancerului. In practica noastra am verificat acest lucru pentru cancer si toate afectiunile sanilor si s-a dovedit a fi corecta 100%.
Alte experimente ce dovedesc legatura intre emotii si cancerul la sani:
In 1980 Michael Wirshing si altii de la Psychosomatic Clinic at Heidelberg University din Germany a luat interviu la 56 de femei inainte de biopsia pentru diagnosticul cancerului la sani. Interviurile au durat 30-50 minute si au fost inregistrate. Prin evaluarea a 8 factori emotionali, psihologii au prezis cu o precizie de 83% femeile care au fost ulterior diagnosticate cu cancer la sani, si cu o precizie de 71% femeile diagnosticate cu tumori benigne. Inregistrarile au fost ascultate si de alti psihologi care au prezis cu o acuratete de 94% diagnosticele de cancer si 68% diagnosticele de tumori benigne.
Sandra Levy si altii de la Pittsburgh Cancer Institute au studiat procentele de supravietuire la 36 de femei care avusesera prima recurenta a cancerului la sani: femeile cu o atitudine mentala pozitiva de “bucurie” (sentimente de veselie, bucurie, placere) au avut cea mai lunga durata de supravietuire. Femeile cu atitudine negativa (tristete, lipsa de speranta, sentiment de inutilitate, nefericire etc) au supravietuit cel mai putin, tipic cam 2 ani dupa recurenta cancerului. Acelasi lucru a fost valabil pentru femeile care erau marcate de ostilitate. Raportul a fost intocmit in 1988.
Keith Pettingale si altii de la King’s College din London au facut un studiu in 1979 pe 57 de femei in care au aratat ca raspunsurile psihologice la 3 luni dupa operatie au prezis rata lor de supravietuire la 5 ani. Femeile erau diagnosticate cu cancer la sani incipient. Dupa 5 ani a fost investigat din nou acest grup: femeile care au supravietuit cel mai mult erau caracterizate de un spirit de luptator sau practicau negarea, refuzul bolii, in timp ce femeile care au supravietuit cel mai putin erau caracterizate prin sentimente de “acceptare stoica”, “neajutorare” sau “lipsa de speranta”. Dupa alti 5 ani (la 10 ani fata de diagnosticul initial), 70% din femeile cu spirit de luptator erau in viata, fata de 50% dintre cele ce refuzau boala, 25% dintre cele cu acceptare stoica si 20% dintre cele ce se simteau fara speranta / neajutorate. Nu au existat diferente biologice initiale, toate cele patru grupe de paciente avand acelasi stadiu clinic al bolii, aprox. Aceea masa tumorala, aparenta mamografica si profile hormonale si imunologice. Diferenta substantiala in rezistenta la boala a fost corelata numai cu factorii psihologici.
David Spiegel si altii cercetatori de la Universitatile Stanford si Berkeley din California au studiat efectul intervenţiei psihosociale in supravieţuire, pentru un grup de 86 de paciente cu cancer de san metastatic. Pacientele au fost impartite in două grupuri, un grup de studiu de 50 paciente şi un grup de control de 36. Ambele grupuri au avut parte de terapiile oncologice obisnuite, dar grupului de studiu a fost oferit terapie de grup săptămânal şi auto-hipnoza pentru controlul durerii- ambele timp de 1 an. Cifrele de supravietuire au aratat o divergenţă incepând de 8 luni dupa ce intervenţia psihosocială s-a incheiat, adică după 20 de luni. Timpul mediu de supravietuire pentru grupul de studiu a fost de 36,6 luni, comparativ cu 18,9 luni pentru grupul de control. Efectul interventie a fost, de asemenea, pentru a reduce anxietatea, depresia şi durere. Cercetatorii au fost iniţial sceptici la afirmatiile conform carora vizualizarea şi imageria ar putea sansele de supravietuire asa incat nu au folosit aceasta tehnica. Mai degrabă ei au pus accentul pe trairea vietii in toate aspectele ei, imbunătăţirea comunicării cu membrii de familie şi medici, stăpânirea temerile cu privire la moarte, şi controlul durerii si al altor simptome. O observatie importanta a fost aceea ca grupul de studiu format o legatura care a contracarat alienare socială care desparte de multe ori pacientii cu cancer de familia lor si prieteni. Un fenomen neobişnuit a fost observat că sansa crescuta de supravietuire nu a devenit evident decat dupa aproape un an după ce tratament au terminat. Autorii nu au fost capabili să explice de rezultate, dar au speculat faptul că sistemul neuro-endocrin si imunitar pot fi o legătură importantă intre procesele emoţionale şi parcursul cancerului.
Studiu comparativ intre terapia comportamentala si chimioterapie (Eysenck, H and Gross-Maticek, R. Behaviour Research and Therapy 1991; 29(1): 17-31.) efectuat asupra a 129 de femei cu cancer la san metastazat. Dintre acestea 17 au refuzat psihoterapia si 56 au refuzat chimioterapia. 50 din cele care au acceptat chimioterapia au fost impărţite in perechi potrivite pentru varsta, originea socială, satdiul de cancer si tratament medical. Cate o femeie din fiecare pereche a fost aleasa aleator pentru a primi psihoterapie. In mod similar au fost impartite in perechi si cele care au refuzat chimioterapia, cate o femeie din fiecare pereche primind psihoterapie. Acest studiu a implicat, prin urmare, 100 de femei cu cancer de san metastazat, impartite in patru grupuri de cate 25, care au primit chimioterapie + psihoterapie, chimioterapie, psihoterapie singura şi nici o terapie.Din cele 50 de femei care au primit psihoterapie 30 de ore, 24 au primit terapie comportamentala novativa, 12 au primit psihoterapie in profunzime si 14 au primit terapie comportamentala clasica (relaxare si desensibilizare). Rezultate: durata medie de supravietuire pentru cele 100 de paciente a fost de 15,7 luni variind de la 11.28 pentru cele care nu au primit nici un tratament (care au refuzat chimioterapia), la 14.08 pentru cele care au facut chimioterapia, la 14,9 pentru cele care au facut doar de psihoterapie, si la 22,4 luni pentru chimioterapie + psihoterapie. Numai chimioterapia singura a crescut sansa de supravietuire medie de 2.80 (14.08 – 11.28) iar psihoterapia singura a crescut sansa cu 3.64 (14.9 – 11.28). Teoretic, prin adăugarea acestor două chimioterapie + psihoterapie, efectele asupra duratei de supravietuire ar fi crescut de doar 6.44 luni la 17.72 de luni. De fapt, acesta a crescut la 22,4 luni care depăşesc valoarea cumulata, sugerând o interacţiune sinergică intre aceste două terapii.
Alte teorii si carti pe aceeasi tema:
Rob van Overbruggen: “Healing Psyche: Patterns and Structure of Complementary Psychological Cancer Treatment (CPCT)”
Kelly Ann Turner (teza doctorat Univ. Berkley, California, 2010): “Spontaneous Remission of Cancer: Theories from Healers, Physicians, and Cancer Survivors”
Timea Havas: “Uncovering the Emotions Behind Cancer and How You Can Heal”
Lynda Dimitroff: “Women’s Emotions Prior to Their Diagnoses With Breast Cancer” etc
Andreas Moritz: “Cancer is not a disease, it’s a survival mechanism !”
Albert Abrams “New Concepts in Diagnosis and Treatment: Physico-Clinical Medicine, the Practical Application of the Electronic Theory in the Interpretation and Treatment of Disease”
Dr. Raja : http://www.sciencedaily.com/releases/2000/10/001018221623.htm
Carl Huter: ipoteza biofotonica, demonstrata de Albert Fritz Popp
Ralph R. Hovnanian: Medical Dark Ages Circa 1984 or Cancer Alternative Therapies’ Cure Rates
Robert Beck: Cross Currents: Perils of Electropollution, the Promise of Electromedicine
Wihelm Reich : “The Cancer Biopathy”
Ruth Sackman – “Rethinking Cancer” etc etc
OPTIUNI: TRATAMENT SAU TERAPIE ?
Fiecare femeie este datoare fata de propria persoana si fata de familia ei sa se informeze inainte de a lua decizia pe care o considera cea mai buna: puteti citi informatii interesante aici:
http://www.heal-yourself.com.au/Diseases/Cancer/Orthodox-Treatments.html
http://www.heal-yourself.com.au/Diseases/Cancer/Combining-Therapies.html
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15630849 : “The overall contribution of curative and adjuvant cytotoxic chemotherapy to 5-year survival in adults was estimated to be 2.3% in Australia and 2.1% in the USA.” = beneficiul chimioterapiei la sansa de a supravietui peste 5 ani este putin peste 2% !!!
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15630849 : “As the 5-year relative survival rate for cancer in Australia is now over 60%, it is clear that cytotoxic chemotherapy only makes a minor contribution to cancer survival.”
SUPORT INFO-ENERGETIC PENTRU VINDECARE
Indiferent de strategia de tratament pe care o alegeti (operatie, chimioterapie sau dimpotriva, terapie naturala) noi va oferim suport info-energetic pentru:
- identificarea obiectiva a carcinogenilor cu afinitate pentru tesutul sanilor
- evaluarea deficitelor nutritionale care pot contribui la afectarea profilului electric al celulelor sanilor
- evaluarea completa si obiectiva (cu aparatul SCIO) a emotiilor ce pot contribui la dezvoltarea afectiunii
- terapie pentru restabilirea incarcaturii electrice la nivel celular
- detoxifiere multinivel toxine environmentale prin terapie cu microcurenti, cu adresabilitate directa sani
- terapie pentru stergerea memoriei celulare, echilibrare emotionala si neuroimunohormonala si reprogramare SubConstient prin terapii specifice: guided imagery, biofeedback, NLP, BiFace etc
- terapie pentru stimularea oxigenarii celulare (teorie Otto Wartburg: celula canceroasa are sub 65% din oxigenarea unei celule sanatoase) etc
Teoria noastra este aceea ca trebuie abordate simultan toate caile ce duc la vindecare, in special cele care creeaza circumstantele pentru (auto)vindecarea personala. Trebuie sa nu respingem o oportunitate, ci sa folosim TOT ceea ce este probat de rezultate, impreuna cu modificari in stilului de viata grupate sub acronimul LEARN (living – education - activity – rest – nutrition).
“Emotional or physical issues are the gateway to realize our boundless potential and inner freedom. These challenges can be an invitation to undergo our own healing journey and are an opportunity to learn what our soul is trying to teach us through dis-ease and years of pain and hurt.” Brandon Bay
REFERINTE
- Treatment of mammary gland oncology with VRT “IMEDIS-TEST” and resonance-frequency therapy - Muravieva I.L., Eliseeva O.I., Salnikova T.V., Tihonova I.S., Zheleznova N.E. (Medical center of Eliseeva O.I., Moscow, Russia) – Proceedings of the VI International Conference “Theoretical and clinical aspects of application of bioresonance and multiresonance therapy”
- The electric capacity of tumors of the breast, Fricke, H. and Morse, S. J. Cancer Res. 10, 340-376, 1926.
- New Perspectives of Bioelectromagnetics in Biology and in Medicine: DNA Spectra for Diagnostic Purposes. Giuliani, L (2011 , Journal of Physics Conference Series 329
- Electrodynamic activity of healthy and cancer cells. Pokorný, J (2011) , Journal of Physics Conference Series 329
- Nuove possibilità diagnostiche tramite onde elettromagnetiche, C. Vedruccio, A. Meessen, Fisica in Medicina (AIFM), 3: 225-230, 2004C.
- Anti-Tumor Effects of Direct Current (DC) Application – http://www.dragonfly75.com/eng/DCtumor.html
- Galvanotherapy Percutaneous Bio-Electrotherapy for the Elimination of Malignant Tumors, Townsend Letter for Doctors and Patients, Nov, 2001 by Morton Walker ; http://www.alternativehealth.co.nz/cancer/articles/galvonic.htm
- Clinical application of spectral electromagnetic interaction in breast cancer: diagnostic results of a pilot study. De Cicco C, Mariani L, Vedruccio C, Ricci C, Balma M, Rotmensz N, Ferrari ME, Autino E, Trifirò G, Sacchini V, Viale G, Paganelli G., Tumori. 2006 May-Jun;92(3):207-12
- Cancer physics: diagnostics based on damped cellular elastoelectrical vibrations in microtubules – C. Vedruccio & others – European Biophysics Journal – http://www.springerlink.com/content/577757274043rk07/
- Electrochemical therapy (EChT) technique - http://www.iabc.readywebsites.com/page/page/623960.htm
Introduction of Electrochemical Therapy (EChT) and Application of EChT to The Breast Tumor, Dae-Sung Yoon, Yu-Mi Ra, Dae-gyung Ko, Yun-Me Kim, Keum-Won Kim, Hoi-Young Lee, Yu-Ling Xin, Wei Zhang, Zing-Hong Li, and Hee-Uk Kwon; http://synapse.koreamed.org/DOIx.php?id=10.4048/jbc.2007.10.2.162
- 3D Stationary electric current density in a spherical tumor treated with low direct current: An analytical solution, Jarque MV, rooks SC, Jiménez RP, Pupo AE, Cabrales JM, Joa JA, Cabrales LE, Nava JJ, Aguilera AR, Mateus MA.; Bioelectromagnetics Suppl. 2011;32(2):120
link resorbire tumori: http://www.youtube.com/watch?v=zS54C5G0LJo&feature=player_embedded
