CHISTUL OVARIAN

 

Sanatatea reproductiva si echilibrul neurohormonal al  femeii se bazeaza pe doua “rotite” minuscule, dar extrem de importante: ovarele.

Fiecare ovar adult masoara 1 cm grosime, 2 cm latime si 3 cm lungime (fiind de forma si marimea unei migdale) si cantareste cam 5-8 g. Ovarul este alcatuit dintr-o stroma conjunctiva – medulara ovarului si  dintr-un tesut epitelial – corticala ovarului , ce contine foliculii ovarieni,  dispusi in partea sa periferica. 3Estella-COvarele stocheaza mii de foliculi imaturi (cca. 250.000), care contin ovule. La inceputul fiecarui ciclu menstrual, glanda hipofiza secreta un hormon care stimuleaza foliculii (FSH). Sub influenta acestui hormon, un numar mic de foliculi ce contin ovule incep sa se maturizeze, desi de obicei doar un singur folicul ajunge cu adevarat la maturitate. Foliculul contine un lichid “liquor folliculi” necesar pentru “hranirea” ovulului. Foliculul (ii) care se maturizeaza produce estrogen. Nivelul crescut de estrogen “anunta” hipofiza ca eliberarea de hormon  foliculostimulant (FSH) nu mai este necesara. In mod normal, hipofiza elibereaza un alt hormon, numit hormon luteinizant (LH). Acesta determina eliberarea ovulului din folicul (ovulatie). Uneori insa, foliculul nu elibereaza ovulul, sau nu se resoarbe dupa expulzarea ovulului, ci continua sa creasca pe masura ce se umple cu lichid. Astfel se formeaza un chist ovarian.  Fiecare folicul ovarian mai mare de 2 cm este considerat chist ovarian. Dimensiunile chisturilor pot fi cuprinse intre  1 cm pana la 30 cm.

Cca 30-35% dintre femeile aflate in perioada fertila (din care 20% cu ovare polichistice, din care 7-15% cu SOP) au chisturi ovariene cel putin o data in viata, datorita: numarului mare de foliculi existent la generatiile actuale (vezi art. Sanatatea femeii in sec XXI „), anomaliilor in functionarea hipofizei (cauzate de stresul mentalo-emotional si perturbarile de biocamp) si toxinelor environmentale etc. Doar 13-15% din aceste chisturi au potential de malignizare. Pentru femeile la menopauza, situatia este mult mai grava: desi doar aprox. 15% din ele au chisturi, riscul de malignizare creste la 45-50%. Pot exista si  infectii ale ovarelor sau tuburilor care seamana cu o structura chistica anormala (abcesele ovariene).

In toate cazurile, diagnosticarea exacta este extrem de laborioasa si tratamentul fiecarui chist depinde de informatii calitative (tipul chistului, riscul de malignizare, cauzele producerii lui etc) si cantitative / morfologice (structura, marime, pozitie si risc torsiune), la care se adauga  varsta si simptomele fiecarei femei. Alegerea pe care fiecare femeie trebuie sa o faca  asupra tratamentului dorit (medicamentos, chirurgical, naturist etc), trebuie sa se bazeze pe informatia maxima personala calitativa si morfologica, impreuna cu informatiile statistice despre posibilitatile reale ale fiecarui tip de tratament (inclusiv efectele adverse si riscul de recurenta).

 

OPTIUNI PENTRU DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

MEDICINA ALOPATA

Medicina alopata considera dezechilibrul hormonal drept cauza unica a aparitiei  chisturilor functionale.

Cauza aparitiei chisturilor ovariene patologie (non-functionale) nu este inteleasa, dar au fost acceptate starea de sanatate generala a femeii, greutatea, dieta, istoria personala si familiala si stilul de viata ca factori ce joaca un rol important in aparitia chisturilor. Astfel s-a constatat ca sindromul ovarelor polichistice este o boala “de familie” si, desi nu s-au identificat inca genele responsabile de acest lucru, se investigheaza variattile genetice asociate diabetului tip 2. Inca din 2003, s-a aratat ca sindromul McCune-Albright este asociat cu mutatii in gena GNAS1. Mutatia este sporadica, ceea ce inseamna ca apare in timpul dezvoltarii fatului feminin si sindromul nu este mostenit.

Pentru a identifica tipul de chist, sunt folosite urmatoarele proceduri:

1. Istoricul medical – informatiile legate de aparitia, durata si intensitatea durerii si relatia ei cu ciclul menstrual pot ajuta medicul sa diagnosticheze un posibil chist endometriozic. Simptomele asociate (gastrointestinale sau renale pot fi importante. Istoricul familial (cancer san sau ovarian). Varsta pacientei este o informatie esentiala deoarece anumite tipuri de chisturi sunt prezente numai la anumite varste (ex. McCune-Albright) si  riscul de malignizare al chistului este si el estimat functie de varsta.

2. Laparoscopia – folosind un instrument subtire, prevazut cu o sursa luminoasa (laparoscop) si inserat in abdomen printr-o mica incizie, medicul poate vizualiza ovarele si chiar extirpa chistul (chistectomie).

3. Examene imagistice cu rol esential in depistarea tumorilor ovariene asimptomatice, in cadrul unor examinari de rutina sau pentru alte acuze decat cele ginecologice. Dezvoltarea tehnicilor imagistice in ultima jumatate de secol a imbunatatit mult posibilitatea evidentierii elementelor caracteristice benignitatii si malignitatii in masele anexiale si deci a depistarii precoce a cancerului ovarian, permitand realizarea unor strategii de management individuale, cu evitarea unor interventii inutile in cazul celor benigne.

4. Masurarea CA 125 (cancer antigen 125). Nivelul proteinei CA 125 are valori ridicate la femeile cu cancer ovarian. Daca este identificat un chist ovarian partial solid, iar pacienta prezinta riscuri de cancer ovarian, medicul poate recomanda masurarea nivelului de CA 125 din sange pentru a stabili daca chistul este malign. Valorile ridicate ale proteinei CA 125 din sange pot indica si alte afectiuni necanceroase precum endometrioza, fibromul uterin si boala inflamatorie pelvina.   Riscul de malignizare trebuie sa tina seama, in primul rand, de urmatoarele aspecte: bilateralitatea, prezenta elementelor solide si a aderentelor, varsta pacientei etc

Exista numeroase alte tipuri de analize clasice care se pot face pentru  identificarea tipului de chist ovarian: de exemplu stabilirea unei posibile anemii  legate de chistul hemoragic, a unei disfunctii tiroidiene legata de chistul  dermoid, alti markeri tumorali pentru suspiciunea de metastaze: CA19.9 (C. pancreas), CA15.3 (C.san), and CEA (C abdomen)  etc, dar care NU se fac in mod obisnuit, preferandu-se un tratament radical
(operatia), fara a se tine seama ca operatia NU rezolva dezechilibrele de fond  care se vor manifesta in alta parte.

Diagnosticul alopat corect al chisturilor ovariene presupune oferirea unor informatii esentiale, atat morfologice (pozitie, marime, compozitie) cat si calitative (tipului chistului, profilul hormonal aferent , riscul malignizare). Din pacate in majoritatea cazurilor sunt oferite doar informatiile morfologice , dupa care se trece direct la tratament:  anticonceptionalele sau operatia.

Anticonceptionalele sunt o recomandare curioasa a medicinei alopate deoarece este demonstrat stiintific ca acesti hormoni sintetici contribuie la aparitia chisturilor si neoplasmelor ovariene – ex:  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11560246 (dar cresc si alte riscuri ! „).  Aceasta terapie folosita prin anii ’70 numai pentru chisturile functionale este inca in vigoare la noi, desi in SUA s-a demonstrat de mult inutilitatea ei:

  • http://www.medscape.com/viewarticle/709591 : “This meta-analysis of all randomized controlled trials involving the treatment of physiologic cysts with oral contraceptives shows no benefit to this common practice.”
  • http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21901701:  “We identified eight randomized controlled trials from four countries; the studies included a total of 686 women. Treatment with combined oral contraceptives did not hasten resolution of functional ovarian cysts in any trial”.

Operatia prin laparoscopie:

Recurenta chist dupa laparoscopie – la doar doi ani !:

  • chist endometriozic

– recurenta 7,1% la doi ani, repetarea operatie in 3,3% din cazuri si rezultate la 4 ani: 11,7% pentru o singura operatie, 8,2% dupa a doua operatie  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10076121

- recurenta 29% la doi ani fara anticonceptionale, si 14,7% cu anticonceptionale postoperatoriu

Riscuri scoatere un ovar prin aspirarea lui si …  “And we discovered that women who have only one ovary removed before age 38 — this is a surgery more often done in younger women — we see a 260 percent increase in dementia. That is quite a dramatic and somewhat unexpected finding” (Walter Rocca).

Risc aderente:

3Estella-C1

MEDICINA NATURISTA TRADITIONALA

(a) oferta fitoterapie: reglarea hormonala generica, din pacate nediferentiata pe tipul de chist si pe cauze. Dupa 3-4 luni fitohormonii greveaza balanta hormonala, adancind hiperestrogenismul. De asemenea medicina naturista nu adreseaza toxicitatea specifica chisturilor ovariene (anumite minerale toxice care caueaza chisturi pe membranele organelor interne) si nici dezechilibrele hormonale provenite din stres.

(b) oferta homeopatie: homeopatia tine de medicina traditionala/ empirica, a fost inventata la sfarsitul sec XVIII pentru problemele oamenilor de atunci. Intre timp, ea a suferit numeroase reformari de catre practicantii ei, care au incercat sa-i dea un suport stiintific: dr. Schuessler (pe la 1880) si dr. Reckeweg pe la 1955. Ce i se poate reprosa homeopatiei:  lipsa unui diagnostic obiectiv (incadrarea in tipologie se face dupa experienta si disponibilitatea dr) si, mai ales, remediile sunt lipsite de eficienta datorita modificarii frecventei lor prin  suprapunerea unor campuri de interferenta puternice provenite de la telefonia celulare si retelele wire-less.

(c) medicina traditionala chineza: rezultate bune pentru tipurile de chisturi functionale datorate toxicitatii hepatice.

 

SUPORTUL INFO-ENERGETIC IN CHISTUL OVARIAN

Protocolul Estella-C va ofera suport info-energetic obiectiv, complet si eficient pentru: 

  • rezolvarea in mod natural a cca 85-90% din  chisturile ovariene ( functionale, polichistice, SOP, endometriozice  etc) 
  • terapii auxiliare pentru echilibrare hormonala, imunomodulatie si anti-degenerare in tumori  ovariene sau cancerul ovarian

Protocolul Estella-C aplica principiile medicinei functionale integrative, medicinei energetice stiintifice si metamedicinei, folosindu-se de metode si instrumente din electromedicina.

El ofera:

A.      suport informational: informatii calitative despre natura chistului, factorii contributori in aparitia chisturilor, terenul biologic, profilul hormonal si metabolic, riscuri de comorbiditati si malignizare etc, fiind un ajutor  obiectiv si complet pentru alegerea tratamentului corect.

Noi considera ca, in majoritatea cazurilor, exista o impletire a cauzelor specifica fiecarei femei, care trebuie analizata in profunzime si in detaliu pentru a stabili exact calea corecta de restabilirea a echilibrului functional al organismului (balanta imuno-hormonala, controlul stresului mentalo-emotional, eliminarea eficienta a toxinelor etc) ca o etapa esentiala pentru reducerea sau eliminarea chisturilor / tumorilor ovariene. Acest “parcurs”corect pentru vindecare poate fi determinat numai pe baza evaluarii energetice functionale,  metoda complementara de diagnostic bazata pe analiza spectrala clasica (EPR, BRT), EDS si EIS (Electrical Impedance Spectral Imaging – metoda dezvoltata de Dartmouth Medical School). Ea permite o analiza sistemica si calitativa (arata natura problemei si cauzele ei) si este o analiza complementara analizelor clasice (ecografie, analize de biochimie – care sunt analize cantitative / morfologice ce indica locul si dimensiunile problemei).

Evaluarea energetica functionala Estella-C ofera urmatoarele posibilitati:

  • ea permite identificarea tipului de chist (cu exceptia cazurilor calcium shell – chisturi vechi, calcifiate si a chistului dermoid)
  • permite identificarea cauzelor aparitiei chistului ovarian: identificarea dezechilibrelor hormonale, ecotoxinelor, evaluarea sistemului imunitar), stresului oxidativ, inflamatiei sistemice etc
  • permite diagnosticarea precoce a chisturilor (estimarea riscului de aparitie a chisturilor ovariene) stiindu-se ca modificarile campului electric uman preced modificarile la nivel somatic
  • permite evaluarea calitativa directa a modificarilor aparute la nivelul tesutului ovarian: tesut infectat (posibila prezenta abces ovarian) / inflamat (afectiuni conexe: boala inflamatorie pelvina)/ intoxicat  degenerat (risc malignizare)
  • identifica neinvaziv endometrioza (si implicit a prezentei chistului endometriozic)
  • permite evaluarea substratului emotional al afectiunii (in metamedicina se considera ca problemele ovarelor sunt reactia la un conflict (sau teama) de pierdere majora: chistul/tumoarea are rolul de a contribui suplimentar la productia de estrogen, ajutand astfel femeia sa arate mai tanara sau sa suporte o noua sarcina)
  • permite evaluarea riscurilor functionale statistice de malignizare sau de a dezvolta afectiuni conexe: sani

 

B.      suport energetic – este centrat in jurul electroterapiei, care ofera:

  • restaurarea hormonala selectiva -deosebire fata de medicina alopata care foloseste doar terapia de substitutie hormonala, si aceea cu hormoni sintetici care pot amplifica problemele existente sau pot crea altele.
  • detoxifiere locala ecotoxine (xenoestrogeni, biotoxine etc) si endotoxine prin terapie cu microcurenti
  • reducerea inflamatiei si fibrozarii tesuturilor
    • corectia terenului biologic si reducerea stresului oxidativ
    • restabilirea fluxurilor energetice, corectia nivelului electric al celulelor (“incarcarea energetica”) etc
    • realinierea potentialului electric al celulelor tumorale (si a celor adiacente tumorii) la nivelul celulelor sanatoase (utila in micsorarea chistadenomului ovarian si suport pre  / post-operator pentru cancer),
    • terapie pentru stergerea memoriei celulare, echilibrare emotionala si neuroimunohormonala si reprogramare SubConstient
  • revitalizarea la nivel sistemic prin  stimularea oxigenarii celulare pentru prevenirea degenerarii celulare – terapia anticancer (pre- si mai ales post-operator)

Unele tipuri de chisturi ovariene  sunt insotite de simptome exterioare suparatoare: acnee, hirsutism, obezitate etc; in timpul terapiei Estella-C se pot combina procedurile medicale cu cele ce tin de estetica medicala (vezi Programe „)

Durata de echilibrare a organismului: 3-4 luni pentru chisturile functionale, 18-24 luni pentru celelalte tipuri de chisturile ovariene (dar durate mai mari pentru femei cu disfunctie tiroidiana sau hepatica). Suportul energetic nu are efect in cazul chistului dermoid.

Urgentele medicale (chist hemoragic, torsiune de ovar etc) se opereaza si dupa operatie se face electroterapie pentru a impiedica recidiva. Acest lucru este valabil si pentru persoanele operate de tumori ovariene sau cancer ovarian.

 

CONCLUZII 

Chistul ovarian nu este o boala in sine, ci simptomul unor dezechilibre ordinare (chisturile functionale) sau extra-ordinare (chisturile patologice) in organism. Analizele clasice (imagistice, de sange etc) trebuie sa ne spuna CE a aparut in organism (tipul de chist si informatiile morfologice: dimensiuni, localizare), in timp ce evaluarea energetica functionala trebuie sa ne dea informatia calitativa: DE CE a aparut chistul in organism (si, eventual,  sa confirme sau sa infirme tipul de chist). Tratamentul se alege in functie de raspunsurile la aceste intrebari. In 85-90% din cazuri tratamentul naturist asigura resorbtia chisturilor prin ajustarea sistemelor endocrin (controlul hormonilor proliferativi), imunitar  (aptoza corecta) si nervos (“comanda” corecta a glandelor endocrine si relaxare pentru vindecare / regenerare tesuturi). In restul cazurilor, evaluarea energetica functionala apreciaza riscul de degenerare, ofera suport pre- si post- operatie pentru minimizarea inflamatiei si refacerea tesuturilor si reduce cauzele pentru eliminarea recidivei.

Protocolul Estella-C sustine femeia moderna in constructia sanatatii ovarelor incepand de la nivel celular si ofera o metoda neinvaziva de tratament pentru chistul ovarian, ovarele polichistice, chistadenom etc. Informatiile calitative oferite in cadrul programului ajuta femeia sa faca alegerile potrivite pentru a-si rezolva definitiv problemele, a impiedica recidiva acestora si a minimiza riscul de malignizare.

 

 REFERINTE:

  • “Normalization of female hormonal balance in complex conservative  treatment of ovary cyst using hardware-software complexes «IMEDIS» (A case from practice)”   -  L.V. Pryanikov («Center of energyinformation medicine», Samara, Russia)  – Proceedings of the XII International Conference “Theoretical and clinical aspects of application of bioresonance and multiresonance therapy”
  • “The case from practice. Therapy of ovary cystic disease”  -  V.G.Babich, A.M.Starikov City hospital №8, Rostov-on-Don, Russia))  – Proceedings of the XIV International Conference “Theoretical and clinical aspects of application of bioresonance and multiresonance therapy”
  • “Possibilities for diagnostics of polycyst ovary syndrome  with electropunctural vegetative resonance test” -  M.I. Palamarchuk1, T.Yu. Egorova2, A.E. Kostyakhin3    (1«Grodno regional clinical hospital», 2«Grodno state medical university», 3«Central city clinical hospital», Grodno, Byelorussia) – Proceedings of the XII International Conference “Theoretical and clinical aspects of application of bioresonance and multiresonance therapy”
  • “Application of BRT (bioresonance) and needle reflextherapy  for treatment of retent ovary cysts”  – Vardanjan L.S., Okoev G.G., Kochinian S.G.
    (Research center of health protection of mother and the child of Ministry of Health of Republic Armenia, Yerevan, Armenia) – Proceedings of the IX International Conference “Theoretical and clinical aspects of application of bioresonance and multiresonance therapy”
  • “Informtherapeutic regulation of ovary-menstrual cycle”- Kobylianskaia R.N., Kobylianski V.Y.  (SRI for informtherapy, Kiev;  CDC “Infatep-Plus”, Kolomiya, Ukraine) – Proceedings of the VI International Conference “Theoretical and clinical aspects of application of bioresonance and multiresonance therapy”