ACCIDENT ISCHEMIC TRANZITORIU

 

Atac ischemic tranzitoriu

 

Accidentul ischemic tranzitoriu este un accident vascular cerebral care este provocat de astuparea unei artere. In timpul acestui atac sangele nu mai ajunge sa irige portiunea unde este astupata si nu mai functioneaza. Este vorba insa numai de o afectiune temporara. De obicei bolnavul isi revine dupa 15-30 minute si foarte rar se intampla sa-si revina numai dupa 24 ore.

De cele mai multe ori accidentul este fara urmari neurologice.

Astuparea vasului de sange cerebral se poate produce din cauza unor cheaguri mai mici de sange care pornesc din inima sau chiar din arterele periferice. Accidentele vasculare cerebrale care au avut loc anterior acestui accident, colesterolul marit, tulburarile de ritm cardiac, diabetul, hipertensiunea arteriala, o operatie recenta sau chiar ulcerul varicos sau trombozele sunt tot atatia factori favorizanti ai acestei afectiuni. Toate acestea vor trebui sa fie luate in seama si sa se faca tratamentul corect la aceste afectiuni pentru a nu se ajunge la un asemenea accident.

Simptomele acestei afectiuni depind foarte mult de locul unde este situata obstructia. Se pot intalni insa: tulburari la inghitire, tulburari de vorbire tranzitorii sau chiar permanente in cazuri mai grave, pierderea sensibilitatii cutanate in anumite zone, pareze, slabiciunea muschilor, dificultati de vedere, ameteli, pierderea cunostintei, pierdere temporara a auzului etc. De obicei pacientul se prezinta la spital dar nu sunt identificate / probate probleme deosebite.

 

SUPORTUL INFO-ENERGETIC

Suportul informational TIA-STOP cuprinde evaluarea energetica functionala ce identifica obiectiv  riscul / istoricul producerii unui accident ischemic tranzitoriu impreuna cu identificarea:

  • afectiunilor cauzatoare: ateroscleroza, tensiunea arteriala ridicata, obezitatea, cresterea concentratiei de saruri minerale in sange datorita in special consumului mic de lichide, cresterea glucozei in sange, factorul ereditar  etc
  • factorilor de risc: nivele ridicate de homocisteina, trigliceride, exces natriu, nivelele scazute de glutationa, magneziu, B6 etc

Suportul informational identifica, de asemenea, remediile fitoterapeutice si ortomoleculare la care organismul este cel mai reactiv, astfel incat pacientul sa poate utiliza suplimentele cu maxima eficienta in cazul lui personal.

 

Terapia TIA-STOP are drept scop evitarea (re)aparitiei unui atac ischemic tranzitoriu si, mai ales, a unui atac ischemic constituit. Terapia energetica propusa se concentreaza pe reducerea (ideal: eliminarea) cauzelor si factorilor de risc prin terapii neinvazive specifice fiecarei persoane:  detoxifiere, stimularea digestiei si absorbtiei (in cazul deficitelor nutritionale),  reducerea excesului de greutate (in cazul obezitatii), stimularea circulatiei. Combinatia personalizata de terapii energetice poate cuprinde:  electrochelare, stimulare prin microcurenti, biofeedback, imagerie ghidata, electrolipoliza  etc.

Terapia energetica trebuie asociata unor transformari esentiale in alimentatia si stilul de viata (reducerea/ eliminarea consumului de bauturi alcoolice, excesului de grasimi  animale, fumatului, sedentarismului etc)

 

Evaluarea functionala si terapiile energetice sunt integrate in modelul de coaching co-activ pentru sanatate, care ajuta pacientul sa depaseasca constient frica de boala, sa-si transforme stilul de viata si sa-si activeze resursele proprii pentru a depasi suferinta si a se bucura de o noua calitate a vietii.

 

Accidentul ischemic tranzitoriu este un semnal de alarma al organismului care trebuie tratat corect si complet, deoarece el este doar preludiul unor afectiuni mult mai  grave.

 

 

Referinte:

  • “Long-term effects of rTMS on motor recovery in patients after subacute stroke” – Chang WH, Kim YH, Bang OY, Kim ST, Park YH, Lee PK.;   J Rehabil Med. 2010 Sep;42(8):758-64. doi: 10.2340/16501977-0590.
  • “Electroacupuncture increased cerebral blood flow and reduced ischemic brain injury: dependence on stimulation intensity and frequency”   – Zhou F, Guo J, Cheng J, Wu G, Xia Y. ;   J Appl Physiol (1985). 2011 Dec;111(6):1877-87. doi: 10.1152/japplphysiol.00313.2011. Epub  2011 Aug 11.