ANXIETATEA

In cazul tulburarilor tip anxietate, intensitatea, durata si frecventa grijilor sau sentimentului de frica sunt disproportionate in raport cu cauza producerii lor, si se ajunge la o intrerupere /perturbare a functionarii fizice si psihice normale a organismului.

Anxietatea este deseori acompaniata de depresia usoara sau moderata, precum si de un numar de simptome fizice ce pot include : tensiune musculara, hipertensiune arteriala, discomfort gastrointestinal, oboseala, insomnie, frisoane, iritabilitate etc.  Mai mult, anxietatea cronica este asociata cu un risc de morbiditate si mortalitate datorate bolilor cerebrovasculare si cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea, ischemia cardiaca si aritmiile  (Muller JE et al 2005; Weissman MM et al 1990; Coryell W 1986, 1988).

Secretia hormonala modificata poate compromite procesul de gandire al persoanei anxioase, relatiile sale si, uneori, chiar abilitatile sale de a lua deciziile corecte. Astfel persoanle anxioase severa ajung sa treaca prin evenimente adverse in viata cum ar fi divortul sau esecul profesional si financiar, avand si un risc crescut de sinucidere (Allgulander C et al 1991). Se estimeaza ca intre 15% -30% din populatie sufera cel putin o data in viata de o tulburare din clasa anxietatii.

Dpdv al psihologiei, tulburarile de anxietate sunt impartite in 5 categorii: tulburarea de anxietate generalizata, tulburare obsesiv-compulsiva, atacuri de panica, sindrom de stres post traumatic, fobie (sociala sau specifica): fobia sociala afecteaza 3,7% din populatia intre 18-54 ani

1.    Tulburarea de anxietate generalizata (5,7% din populatie, Kessler, 2005) este mult mai mult decat anxietatea normala pe care oamenii o traiesc in fiecare zi. Este o ingrijorare si o tensiune exagerata , chiar daca nimic nu pare sa o provoace. A avea aceasta tulburare inseamna sa anticipezi mereu dezastrul, ingrijorari frecvente despre sanatate, bani, familie sau locul de munca. Cate o data sursa ingrijorarii este greu de delimitat. Grijile permanente sunt (de cele mai multe ori) insotite de simptome fizice, in special tremurat, transpiratie, tensiune musculara, dureri de cap, iritabilitate, greata, ameteala, probleme respiratorii, jena stomacala. Multe persoane cu tulburare de anxietate generalizata sufera de probleme de concentrare, oboseala sau chiar depresie si sunt incapabile sa se relaxeze. De regula, disfunctia asociata cu anxietatea generalizata este minora si ea apare gradual, cel mai adesea in copilarie sau adolescenta, rareori dupa 25 de ani.

2.    Atacul de panica (4,7% din populatie, Kessler, 2005) afecteaza foarte multe persoane si este de 2 ori mai frecventa la femei decat la barbati. Poate debuta la orice varsta–la copii, ca si la varstnici–insa cel mai adesea debuteaza la adultii tineri. O persoana avand un atac de panica este invadata de un simtamant de dezastru iminent sau moarte si nu mai poate gandi clar. Simptome care insotesc un atac de panica pot fi: respiratie grea si sacadata, stari de claustrofobie, palpitatii, dureri in zona inimii care mimeaza infarctul miocardic, ameteala, bufeuri de caldura sau frisoane, tremuraturi, amortirea sau mancarimi in extremitatile membrelor, transpiratii, sentiment de ireal, perceperea anormala a trecerii timpului, senzatie de moarte inimenta. Deasemenea, sipmtomele pot avea alte efecte cumulative cum ar fi dureri surde sau carcei, miscari involuntare ale muschilor sau intepenirea lor, depresie, insomnie, cosmaruri, trezire foarte de dimineata, libidou scazut, stari anormale de tensiune si incapacitatea de relaxare. Femeile pot prezenta schimbari ale ciclului mestrual dureri si stari de rau premenstrual accentuat. Atacurile de panica sunt de obicei rapide si intense. Ele pot avea loc oricand in timpul zilei sau noptii si pot dura de la cateva secunde pana la o ora. Celui in suferinta, i se pare ca durata este mult mai lunga sau ca are un atac de cord sau comotie cerebrala. Atat aparitia cat si disparitia atacurilor de panica nu au o cauza evidenta, dar cercetarile recente au aratat ca atacurile de panica au o cauza reala si sunt generate de o functionare biochimica anormala a creierului, care trimite si/sau primeste alarme false. Exista un defect al genei care codifica enzima COMT responsabila de metabolismul unor neurotransmitatori, inclusiv noradrenalina. Lipsa acestei enzime duca la un exces de noradrenalina, ce face ca pulsul, presiunea sangvina si respiratia sa se accelereze, producand atacul de panica.

Frecventa atacurilor de panica este foarte variata: ele pot surveni la intervale de cateva saptamani sau de cateva ori pe zi. Tulburarea de panica este frecvent insotita de alte afectiuni ca depresia si poate da nastere unor fobii care sunt favorizate si legate de spatiile sau situatiile in care s-au petrecut atacurile de panica. De pilda, daca atacul de panica a survenit in timpul calatoriei cu liftul, poate sa apara fobia de lifturi si probabil si conduita de evitare a acestora.

3.    Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC, 1,6% din populatie, Kessler, 2005) e caracterizata prin ganduri (obsesii) si/sau ritualuri (compulsiuni) pe care persoana simte ca nu le poate controla, individul se simte constrans a actiona sub efectul unei forte interne. Daca cineva sufera de TOC este asaltat de imagini si ganduri staruitoare, nedorite sau de necesitatea presanta de a se angaja in indeplinirea anumitor ritualuri. Persoana in cauza poate fi obsedata de microbi sau murdarie, astfel isi va spala mainile in mod repetitiv. Sau poate fi coplesita de indoieli si astfel simte nevoia de a face verificari repetate. Persoana afectata poate fi tulburata de ganduri in legatura cu violenta si se teme ca le va face rau celor apropiati. Sau poate petrece timp indelungat atingand obiecte sau numarandu-le; poate fi preocupata de ordine si simetrie; sau are ganduri staruitoare privind practici pe care ratiunea le respinge. Multe persoane sanatoase pot avea unele simptome asemanatoare celor din TOC, de exemplu a verifica aragazul de mai multe ori inainte de a pleca de acasa. Insa tulburarea este diagnosticata doar in cazul in care asemenea activitati se prelungesc cel putin o ora pe zi, sunt foarte deranjante si tulbura viata de zi cu zi. TOC afecteaza in egala masura barbatii si femeile si afecteaza acut 1 din 50 de persoane.

4.    Fobiile  (12,5% din populatie, Kessler, 2005)reprezinta o teama exagerata si persistenta de un obiect sau o situatie care de regula sunt nepericuloase . Putem deosebi trei sindroame fobice principale: agorafobia, fobia sociala si fobiile simple.

• agorafobia – persoanele cu agorafobie (teama de spatii deschise; gr. agora – piata publica, phobos – frica) devin anxioase cand pleaca de acasa, se amesteca in multime, sau sunt in situatii in care au sentimentul ca nu pot parasi cu usurinta anumite locuri, cum ar fi mijlocul unui loc in sala de teatru sau cinema. Deodata persoana devine extrem de nelinistita si paraseste locul in fuga. Curand isi revine din atacul de anxietate, imediat ce “a scapat” de “pericol”. Cand situatii smilare se repeta, anxietatea revine. Pe masura ce situatiile se repeta simptomele apar in mai multe instante si locuri asemantoare in asa fel incat starea agorafobiei se graveaza. In cazuri severe, persoana respectiva nu mai poate parasi casa.
• fobiile sociale – persoanale au o teama foarte greu de inlaturat si evita pe cat posibil de a-i vedea/observa lumea in restaurante, in mijloacele de transport, la cinema, in magazine etc in care ar putea fi pusi in situatia de a vorbi unui numar mare de oameni. Cu timpul, acestia se priveaza de o viata sociala normala.
• fobiile simple - multi oameni gasesc ca un anumit obiect, loc sau situatie le produce o neexplicabila anxietate: raul de inaltime, frica de tunete, paianjeni si caini sunt exemple obisnuite. Alte exemple pot include frica de boala, de zbor cu avionul etc. Fobiile simple sunt foarte comune la copii. Uneori fobiile se declaseaza dupa un anume incident care implica subiectul generator de fobie din acele moment. Alteori, incidentele care declanseaza initial fobia nu pot fi identificate

5.    Stresul posttraumatic - se poate instala dupa un accident traumatic, daca cel ce sufera de SSPT a fost fie victima, fie martorul a ceva teribil care s-a intamplat unei alte persoane, sau a aflat cum ceva oribil s-a intamplat unei persoane dragi. Uneori o exeperienta traumatica ce a durat cateva minute poate lasa urme pe toata viata. De cele mai multe or SSPT apare la putina vreme dupa un eveniment traumatic. Uneori insa pot trece luni sau chiar ani pana cand o reminscenta a traumei trecute sa il declanseze.

Simptomele sunt cauzate de incercarea organimului de a ne reaminti cum sa evitam sau sa facem fata unui pericol:

- sentimente de teama extrema sau lipsa de ajutor dupa trauma initiala;
- reamintirea gandurilor care au insotit evenimentul traumatic, cosmaruri, severe reactii cand victima traumei este pusa in situatia de a-si raminti evenimentul;
- evitarea gandurilor care au legatura cu evenimentul traumatic; inabilitatea de a-si reaminti detalii ce s-au intamplat, sentimente de detasare din viata reala; si
- insomnii, iritrabilitate, probleme de concentrare.
Alaturi de aceste simptome apar si o serie de “reactii” concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. In cele mai multe cazuri insa, simptomele dureaza mai putin. In general, 50% din persoanele care dezvolta SSPT se refac in circa 3 luni. Doar o mica parte continua sa sufere de simptomele SSPT pentru mai multi ani.

Tulburarile tip Anxietate sunt dificil de diagnosticat prin analizele de biochimie, deoarece ele implica o larga varietate de simptome care difera de la persoana la persoana. Tratamentul tipic implica administrarea de medicamente psihoactive care altereaza nivelele de neurotransmitatori. Din pacate, aceste medicamente au efecte secundare importante, inclusiv riscul de dependenta.

Noi va oferim protocolul ANXICALM ce cuprinde suport energetic obiectiv, complet si eficient pentru diagnosticul anorexiei si terapii naturale pentru controlul acestei afectiuni si a afectiunilor conexe.

Protocolul ANXICALM pleaca de la principiile medicinei functionale:

• in 80% din cazuri anxietatea are niste cauze organice specifice :  neurotoxine, deficite nutritionale
• exista un factor dominant / declansator (trigger) ce poate fi (clasificare Slade si Watson) :

- distresul (stresul « rau ») pt anxietate tip GAS, PTSD, neurastenie dar si depresie, distimie;

- teama pt afectiuni gen : fobia sociala, atacurile de panica, agorafobia si tulburarea obsesiv compulsiva

• poate exista factorul ereditar
• poate exista un raspuns emotional inadecvat, datorat stresului excesiv sau traumelor.

Protocolul debuteaza cu evaluarea energetica functionala care permite identificarea automata (obiectiva) a anxietatii (inclusiv a genei anxietatii) si a afectiunilor conexe (daca exista) prin metode specifice de analiza spectrala a semnalului EEG, precum si identificarea tuturor cauzelor ce stau la baza dezechilibrelor neuro-transmitatorilor si hormonilor : stres ME (stres familial, stres interpersonal, stres profesional), trauma, stres nutritional (eventual cauze digestie deficitara), prolaps de valva mitrala, hipertiroidism, excitoxine, infectii, etc.

Identificarea obiectiva a emotiilor este prima treapta in restructurarea cognitiva absolut necesara pentru schimbarea tiparelor de gandire negativa asociate cu anxietatea.

Terapia ANXICALM este personalizata in fctie de factorul dominant,  emotiile manifeste si comorbiditati (depresie, agresivitate,  ADHD etc). Anxietatea este o problema rezolvabila pe termen lung, desi incepem terapia cu cateva solutii cu efect imediat sau pe termen scurt. Ea implica detoxifiere multinivel, echilibrare neurohormonala, cresterea nivelului de  endorfine, cresterea fluxului de sange catre creier, NLP etc. Acestea se  realizeaza folosind o combinatie de terapii : electroterapia (pentru  echilibrarea emotiilor, NT si a undelor cerebrale, stimularea circulatiei  cerebrale si oxigenarii, NLP, electroacupunctura, biofeedback, imagerie
ghidata), fitoterapia, terapia ortomoleculara, aromaterapie (cf. indicatiilor  SCIO), terapie cu flori Bach (cf. indicatiilor SCIO), coaching.

Terapia ANXICALM este multi-nodala deoarece ea adreseaza toate afectiunile prezente in organism: uneori este eficient sa tratam hipotiroidismul, hipoglicemia, sindromul premenstrual la femei sau intoxicatia cu metale toxic, acetaldehida etc pentru a obtine o ameliorare a anxietatii.

Protocolul ANXICALM reprezinta un suport unic in tratamentul naturist al anxietatii deoarece el adreseaza cauzele specifice ale acesteia si cuprinde un set de metode naturale eficiente care ajuta pacientul sa depaseasca aceasta conditie si sa-si creasca calitatea vietii.

Referinte:

• Virtual reality in the treatment of generalized anxiety disorders. –    www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438
• Burti, L., & Siciliani, O. (1983). Increase in alpha-rhythm in anxious subjects using biofeedback: A preliminary study. Psichiatria Generale e del Eta Evolutiva, 21(2-4), 79-97.
• Hammond, D. C. (2005). Neurofeedback with anxiety and affective disorders. Child & Adolescent Psychiatric Clinics of North America,14(1), 105-123.
• Hardt, J. V., & Kamiya, J. (1978). Anxiety change through electroencephalographic alpha feedback seen only in high anxiety subjects. Science, 201, 79-81.
• Kerson, C., Sherman, R.A., Kozlowski, G.P. Alpha suppression and symmetry training for generalized anxiety symptoms. Journal of Neurotherapy 13(3), 146 – 155  (2009).
• Moore, N. C. (2000). A review of EEG biofeedback treatment of anxiety disorders. Clinical Electroencephalography
• Rice, K. M., Blanchard, E. B., & Purcell, M. (1993). Biofeedback treatments of generalized anxiety disorder: Preliminary results. Biofeedback & Self-Regulation, 18, 93-105.
• Overcash, Stephen J. Cranial electrotherapy stimulation in patients suffering from acute anxiety disorders. American Journal of Electromedicine, 16(1):49-51, 1999
• Kirsch, Daniel L. and Gilula, Marshall. A review and meta-analysis of cranial electrotherapy stimulation in the treatment of anxiety disorders – Part 1. Practical Pain Management, 7(2):40-47, 2007
• Kirsch, Daniel L. Cranial electrotherapy stimulation for the treatment of anxiety, depression, insomnia and other conditions,  Natural Medicine, 23:118-120,2006
• Gibson, Thomas H, et. al. Cranial application of low level transcranial electrotherapy vs. relaxation instruction in anxious patients. American Journal of Electromedicine, 4(1):18-21, 1987. Doctoral dissertation (TG), California School of Professional Psychology, 152 pages, 1983.
• Sattlberger, E., & Thomas, J. E. (2000). Treatment of anxiety disorder with slow-wave suppression EEG feedback: A case study. Biofeedback, 28(4), 17-19.
• Smith, Ray B. Microcurrent therapies: emerging theories of physiological information processing. NeuroRehabilitaion, 17(1):3-7, 2002.
• Thomas, J. E., & Sattlberger, B. A. (1997). Treatment of chronic anxiety disorder with neurotherapy: A case study. Journal of Neurotherapy, 2(2), 14-19.
• Hammond, D. C. (2004). Neurofeedback treatment of depression and anxiety. Journal of Adult Development
• Vanathy, S., Sharma, P. S. V. N., & Kumar, K. B. (1998). The efficacy of alpha and theta neurofeedback training in treatment of generalized anxiety disorder. Indian Journal of Clinical Psychology, 25(2), 136-143.
• Plotkin, W. B., & Rice, K. M. (1981). Biofeedback as a placebo: Anxiety reduction facilitated by training in either suppression or enhancement of alpha brainwaves. Journal of Consulting & Clinical Psychology, 49, 590-596.
• The use of cranial electrotherapy stimulation to block fear perception in phobic patients. Journal of Current Therapeutic Research, 51(2):249-253, 1992.
• Wang Chao-ying & , Hu Nan Zhong Yi Za Zhi : “The Electroacupuncture Treatment of 20 Cases of Anxiety Disorder”, (Hunan Journal of Chinese Medicine), issue #3, 2003   http://www.goldenneedleonline.com/blog/2009/06/11/anxiety-disorder-electroacupuncture/
• Hai Rihan , Chen Xizhen, Geng Jianhong:  “Observation on Therapeutic Effect of Electroacupuncture on Extensive Anxiety Neurosis“, (Department of Acup-Moxibustion, Zhong-shan Medical University, Guangzhou 510630, China), Journal of Chinese Acupuncture and Moxibustion, iun 2002
• HAI Ri-han1, CHEN Xi-zhen, JING Jin:   “Effects of electroacupuncture on personality and behavior pattern of the patient with generalized anxiety disorder”[J];   Chinese Acupuncture & Moxibustion;2004-03   -  http://en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-ZGZE200403008.htm
• Xu Haiyang ,Zhou Qizhi, Wang WeiCai DingjunLi,  LiangLiu ,Hongyan, Meng Du “Effect of Electroacupuncture on Behavioral Changes of Chronic Emotional Stress Anxiety Model Rats”[J]; (Chengdu Sichuan 610075,China); Journal of Sichuan of Traditional Chinese Medicine; 2007-05
• Astrocytes Promote Myelination in Response to Electrical Impulses. Neuron, Volume 49, Issue 6, Pages 823-832 T. Ishibashi, K. Dakin, B. Stevens, P. Lee, S. Kozlov, C. Stewart, R. Fields
• “Evidence Based Practice in Biofeedback & Neurofeedback”, Carolyn Yucha and Christopher Gilbert’s 2004, AAPB, Wheat Ridge, CO
• “Biofeedback and Anxiety”, By Alan Brauer,| 01 februarie 1999,

http://www.psychiatrictimes.com/anxiety/content/article/10168/50476?verify=0