MAMOGRAFIA:  ASTEPTARI SI DECEPTII


Multe femei se bazeaza pe mamografie ca diagnostic sigur si precoce al unui posibil cancer la san.

„Adevarul” comercial  suna cam asa: in special dupa varsta de 40 de ani, este bine sa intri intr-un program de screening mamografic pentru cancerul de san, fiindca este mult mai usor sa previi decat sa tratezi”.

Este oare asa ? De fapt mamografia NU previne cancerul ci ESTE un factor contributor al aparitiei cancerului, multi doctori sustinand chiar ca este chiar cauza principala a dezvoltarii cancerului de sani.

*

Mamografia - expunere radiatii

1.  ADEVARUL STIINTIFIC

Mamografia este o o radiografie speciala a sanului realizata cu ajutorul razelor X care ajuta la detectarea modificarilor la nivelul structurii sanului, cu cativa ani inainte de aparitia unor semne sau simptome detectabile prin examinare clinica sau autoexaminare. Razele X sunt radiatii EM ionizante din spectrul invizibil cu lungimi de unda mult mai mici decat lumina vizibila (0.01 – 300 angstromi). Expunerea la radiatii X genereaza radicali liberi (care afecteaza cromozomii : in special cei ai limfocitelor), in special radicali hidroxil = cei mai toxici, care afecteaza mitocondriile si stimuleaza procesul de alterare a proteinelor endogene (cross-linking). Inca din 1944 cercetatorii au descoperit ca radiatiile produc placa arteriala (ateroscleroza) datorita leziunilor arteriale si adeziunii plachetare crescute.

Razele X sunt implicate in dezvoltarea cancerelor de sani, plamani, colon, ovare, tiroida, leucemie.

Doza uzuala de radiatie in cazul mamografiilor este de 0,25 – 1 rad chiar si pentru cele mai bune echipamente; asta inseamna 1-4 rads pentru fiecare screening ( 2 vederi * 2 sani). In figura alaturata se observa ca doza de radiatii primita la mamografie este echivalenta cu 4 ore petrecute langa centrala de la Fukushima ! Trebuie de asemenea subliniat ca radiatia este cumulativa !

 

MERITA RISCUL ?

Precizia mamografiei este intre 71-86.8% daca glanda examinata este inconjurata de o cantitate mare de tesut gras (Pavlov, Acad.Med. Yaroslavl, 2007). La femeia cu tesut mai dens al sanilor (femei tinere, femei cu debut precoce al CM, femei mai in varsta la prima sarcina, femei ce consuma alcool, cu BMI scazut etc), aceasta precizie poate scadea la 37,8%. Nu diferentiaza intre chist, calcifieri benigne sau cancer.

Riscurile si precizia aproximativa au determinat ca US Preventive Service Task Force sa recomande in 2009 ca screeningul prin mamografie sa se faca la 2 ani, numai pentru femeile intre 50-74 ani, in timp ce vechea recomandare (2002) prevedea screening la 1 an pentru toate femeile peste 40 de ani.

Frecventa mamografiilor a scazut cu 6% in urma intelegerii efectelor negative ale acesteia.

 

2.  STUDII PRIVIND NECESITATEA INTERVENTIEI

Expertii in radiologie sustin ca peste 30% din testele imagistice nu sunt necesare, dar exista putine date stiintifice care sa determine exact tipul de test si necesitatea lui raportat la afectiunea prezenta.

Cel mai interesant si mai amplu studiu a fost efectuat in Norvegia, unde 119 472 femei au fost scanate prin mamografie la fiecare doi ani timp de 6 ani, in timp ce 109 784 femei au fost scanate numai la sfarsitul intervalului de 6 ani. Rezultate: femeile scanate la doi ani aveau incidenta cancerului semnificativ mai mare decat cele scanate doar la sfarsit. S-au impus trei concluzii posibile:

  • nu toate problemele detectate  la san au evoluat spre cancer
  • in cazul femeilor cu o singura scanare  finala: organismul s-a vindecat singur de afectiunile aparute
  • cu cat se fac mai multe mamografii ale sanului cu atat incidenta diagnosticului de cancer creste.

Studiul a fost publicat si interpretat de personalul Spitalului John Hopkins in Journal of the American Medical Association’s Archieves of Internal Medicine (Arch Intern Med.2008; 168[21:2302-2303]).

Concluzia studiului a fost ca prejudiciul major al scanarii prin mamografie a fost acela ca a detectat cancere (si impus tratament) in cazuri care altfel ar fi regresat singure !!! (De ce ? vezi teoria Chopra/Lipton/ Hamer >>> )

 

3.   OPINIILE EXPERTILOR PRIVIND RISCUL DE INITIERE A CANCERULUI

  • Prof. Malcolm Pike (University of Southern California  School of Medicine) avertiza inca din 1974  National Cancer Institute  ca:  „ a recomanda unei femei sub 50 de ani sa faca mamografii repetate  este aproape lipsit de etica” – de ce ? Deoarece (considera autorul) expunerea la radiatii este foarte mare – de 1000 de ori mai mult decat o radiografie pulmonara ( la acea data, actualizat la echipamentele moderne vezi figura de mai sus), ceea ce creste riscul de cancer. In plus, compresia sanilor (uneori dureroasa), duce la raspandirea letala a celulelor canceroase, daca acestea exista in tesutul sanilor.
  • John Goffman, in cartea sa „Radiation from Medical Procedures in the Pathogenesis of Cancer and Ischemic Heart Disease” (1999),  a ajuns la concluzia ca 60% din toate tipurile de cancer si 83% din cancerele la sani se datoreaza radiatiilor medicale. 75% din cancerele la sani pot fi prevenite prin evitarea sau minimizarea expunerii la radiatii.
  • Studiu publicat in revistele Lancet (una din primele 5 jurnale medicale din lume) si JAMA  arata ca de inceperea  screeningului  prin mamografie incidenta cancerului ductal in situ a crescut in general cu 328% si la femeile sub 40 de ani a crescut de peste 3000%. Concluzia raportului privind mamografiile era: “The benefit is marginal, the harm caused is substantial, and the costs incurred are enormous…”
  • Dr. Charles Simone, fost cercetator la National Cancer Institute spunea: “Mamografiile cresc riscul de a dezvolta cancerul la sani si cresc riscul raspandirii metastazelor in cazul unei formatiuni existente”.
  • Raymond Francis (cercetator  M.I.T.): „In my opinion, mammograms constitute a criminal assault against women.
  • Dr. Blaylock arata ca mamografiile cresc riscul de a dezvolta cancer la sani cu 1-3% annual, depinzand de tehnica si intensitatea folosita. Daca o femeie face o mamografie anuala timp de 10 ani, riscul de a dezvolta cancerul de sani este 10-30% !!! (si unii experti cred ca este chiar mai mare).
  • Dr. Blaylock considera ca in jurul varstei de 50 de ani, aproximativ 45% dintre femeile in jur de 50 de ani au celule canceroase in sanii lor. Aceasta nu inseamna ca vor dezvolta cancer, deoarece in majoritatea femeilor aceste celule canceroase vor fi „dormitante” sau vor fi anihilate in timp de sistemul imunitar. Expunerea la radiatii X prezinta riscul de activare a acestor celule canceroase (activare oncogene)
  • Dr. Samuel Epstein (prof.la Environmental and Occupational Medicine, University of Illinois School of Public Health) si presedinte al Cancer Prevention Coalition   a vorbit despre riscurile mamografiei din 1992:  “Sensibilitatea tesutului sanului, in special la femeile tinere, fata de cancerul indus prin radiatii este cunoscuta din 1970. Totusi sistemul medical a scanat peste 300000 femei cu dozaje de radiatii atat de mari care cresc riscul de a face cancer la sani cu cca 20% pentru femeile intre 40 si 50 ani care au facut mamografii anuale”.
  • Studii cercetatori japonezi: mamografia genereaza o cantitate de radicali liberi ce determina scurtarea vietii cu 150 zile.
  • Susan Weed (autor „Breast Cancer? Breast Health! The Wise Woman Way”) spune: “Oamenii de stiinta sunt de acord ca nu exista doza sigura de radiatie. ADN-ul celular la sani este mult mai usor afectat de doze foarte mici de radiatii fata de tesutul tiroidian sau maduva spinarii; de fapt celulele sanului sunt, ca sensibilitate la radiatii, doar in urma tesuturilor fatului. In plus, 1% dintre femei sunt purtatoarele unei oncogene activabila de radiatii:  o singura mamograma creste riscul lor de a face cancer de 4-6 ori
  • Sister Rosalie Bertell, expert in pericolele radiatiilor spunea ca o expunere de 1 rad creste riscul de cancer la sani cu 1% si este echivalent cu 1 an de imbatranire naturala.”Daca o femeie face mamografii anuale intre 55 si 75 de ani, ea va primi minim 20 rads de radiatie.” Pentru comparatie, doza de radiatii absorbita de femeile supravietuitoare bombei de la Hiroshima a fost de 35 rads.

*

4.  OPINIILE EXPERTILOR PRIVIND ALTE RISCURI ALE MAMOGRAFIEI

Riscul de extindere a cancerului datorita compresiei sanului

  • William Campbell Douglass, Jr. (raport pentru Fundaţia Weston A. Price): deşi principiul de manipulare foarte uşoara a cancerului (astfel incat sa nu sa se raspandeasca)  este larg acceptat  de catre profesia medicala, acest lucru nu a fost aplicat in screeningul mamar. In timpul mamografiei, tehnicile utilizate sunt concepute pentru detectarea maxima a anomaliilor, fara ceea ce priveşte consecinţele posibile ale acestei acţiuni. Dispozitivul de compresie apasa cu o forta de 300 Newtoni, echivalenta cu amplasarea unei greutati de 25 Kg pe piept, in conditiile in care studiile pe animale au aratat ca orice manipulare a tumorii creste metastazele cu 80%;
  • Studiu uman publicat in British Medical Journal  a gasit ca mortalitatea era crescuta cu 29% la femeile a caror sani au fost comprimati in timpul mamografiei. Acest lucru se putea datora ruperii unor vase mici de sange sau unor mici tumori canceroase nedetectate. Aceste ruperi sunt probabil cauza migrarii celulelor maligne in nodurile limfatice;

Riscul diagnosticului fals pozitiv sau fals negativ

Mamografia are o marja de eroare mare: un studiu danez publicat in Lancet in 2001 a aratat ca tehnologia folosita la mamografii are o eroare de diagnostic fals-pozitiv la prima scanare de 6% (!!!), ceea ce duce la necesitatea repetarii mamografiei (crescand riscurile) sau la proceduri invazive: biopsii si proceduri chirurgicale majore.

  • Un studiu suedez asupra 60 000 femei a aratat ca 70% dintre mamografii au detectat tumori care nu existau;
  • Jurnalul „Alternative Medicine”din ianuarie 2001 a aratat ca pentru fiecare caz diagnosticat de cancer la sani, mamografiile trimit intre 5 si 10  femei sa faca biopsii inutile si dureroase. Statistic, o femeie care face anual mamografie timp de 10 ani are 50% sanse sa sufere cel putin o biopsie.
  • studiu publicat in Archieves of Internal Medicine din 1996: doctorii au gresit diagnosticul (bazandu-se pe mamografie) in 21% din cazuri !
  • greseli de diagnostic fals pozitiv sunt des intalnite la femeile in pre-menopauza sau post-menopauza care iau medicamente ce contin estrogen sintetic, deoarece tesutul sanilor acestor femei este mai dens si mai glandular. Aceste greseli pot provoca anxietate inutila, mai multe mamografii si biopsii extrem de riscante ce pot provoca aparitia metastazelor canceroase ( daca este vorba intradevar de un cancer). Conform unui studiu publicat in Journal of the National Cancer Institute, in grupul femeilor cu factori multipli de risc (istoric familial, utilizarea indelungata anticonceptionale, ne-alaptat etc), riscul cumulativ al diagnosticelor fals pozitive poate creste la 100% pe durata unei decade de screening
  • Diagnostic  fals pozitiv si ulterior tratamentul agresiv sunt riscuri majore ale mamografiei. Utilizarea necontrolata a screening-ului a dus la o creştere uriaşa In diagnosticul de carcinom ductal-insitu (DCIS), o forma de pre-invaziva de cancer, care are aproximativ 40.000 de diagnostice anual. DCIS contine micro-calcificari şi este tratat prin  lumpectomie plus radiaţii sau chiar mastectomie şi chimioterapie. Cu toate acestea, peste 80% din DCIS nu devin invazive daca sunt lasate netratate. Rata mortalitaţii din DCIS este aceeaşi pentru femei diagnosticate şi tratate mai devreme, ca si pentru cele diagnosticate mai tarziu. Rata mortalitaţii este de aproximativ 1%, potrivit Coaliţiei Prevenirea Cancerului.

 

Mamografiile esueaza in reducerea mortalitatii cancerului la sani

In ciuda tuturor dovezilor contrare, dogma oficiala ramane ca mamografiile de rutina permit depistarea si tratamentul precoce al cancerului de san, determinand o mortalitate redusa. In realitate, o tumoare detectata prin mamografie este  „batrana”de cel putin opt ani. In plus marea majoritate din cazurile de cancer de san nu sunt afectate de detectarea „precoce”, fie pentru ca sunt agresive sau nu. Cele mai agresive tipuri de cancer vor continua sa ucida femei, indiferent de cate proceduri se aplica:  chirurgie, radioterapie şi chimioterapie (cu excepţia cazului se adreseaza cauzele cancerului). Tipuri de cancer neagresive sugereaza un sistem imunitar functional care poate ajuta o femeie sa depaseasca boala  singura.

O mentiune speciala :  la cca 10% dintre femeile cu cancer la sani mamografia este normala !!! (Howestein)

*

CONCLUZII

Mamografiile distrag atentia femeii de la problema principala: VINDECAREA prin cunoasterea CAUZEI (-elor)  aparitiei nodulului / tumorii.  Industria mamografiilor a facut ca femeia sa fie  un participant  pasiv  in evolutia propriei lor sanatati. Daca rezultatul mamografiei este pozitiv, femeia trece la urmatoarea etapa “standard”, care include şi mai multe mamografii, urmate de biopsii. In cazul in care este gasit cancerul la sani, ea sufera interventii chirurgicale, radioterapie şi chimioterapie, şi este prescris un regim de medicamente pentru mai multi ani. Ea ramane complet ignorant de ceea ce a cauzat cancerul, In primul rand, şi despre ceea ce poate face pentru a evita recidiva. Sansa de supravietuire la 5 ani prin metodele medicinei alopate este de 2,7% pentru cancerul la sani (Journal of Clinical Oncology).   In cazul In care rezultatele sunt negative, femeia isi programeaza o alta mamografie,  fara sa primeasca nici o informatie utila privind modul in care poate trata naturist neregularitatile sanului si poate evita cancerul la sani.

*

 

SOLUTIA

(a) diagnostic neinvaziv: supraveghere personala + ecografie + termografie + explorare energetica functionala

 

In viitorul apropiat: diagnostic neinvaziv al cancerului la sani prin test de respiratie – sensibilitate 94,1% – bazat pe masurarea alcanilor si metilalcanilor din respiratie – test dezvoltat de Univ. Ulm (Germania), Amory (Atlanta), Columbia Presbyterian Medical Center, Georgia Tech

 

(b) in functie de situatia detectata si de optiunea personala : tratament chirurgical si/sau suport info-energetic  – pana la rezolvarea problemei 

 

(c) suport info-energetic pentru preventia cancerului si a recidivei lui, prin reducerea / eliminarea factorilor cauzatori ai problemelor sanilor, controlul afectiunilor conexe (ex. hipotiroidism) si incarcarea energetica a organsimului.