AGENTI TERATOGENI SI FETOTOXINE
Stiati ca … riscurile normale pentru o sarcina sunt: 15% avort, 3%-5% anomalii majore si 6-15% anomalii minore la nastere … dar aceste riscuri cresc semnificativ atunci cand viitoarea mamica este expusa la agenti teratogeni, adica la factorii care, actionand asupra fatului, produc anomalii morfologice permanente. In afara agentilor teratogeni propriu-zisi exista numerosi alti agenti toxici care pot afecta dezvoltarea fizica si intelectuala a copilului (si mai tarziu a adultului) expus la toxinele materne prin intermediul cordonului ombilical sau al laptelui matern.
EFECTUL AGENTILOR TERATOGENI & FETO-TOXINELOR
Expunerea fetala determina boli ale adultului:
Anumite chimicale sunt direct toxice pentru copilul expus (ex: plumb, mercur) si pot afecta dezvoltarea creierului, in timp ce alte chimicale induc o serie de evenimente ce pot culmina cu o boala diagnosticabila mai tarziu in viata. De exemplu substantele chimice disruptori endocrini ca dioxinele si furanii pot induce cancere in tesuturile sensibile hormonal ale sanilor, testiculelor sau prostatei. Chimicalele ca PCB-urile si DDT-ul pot reduce rata de crestere in uter, declansand in copilul cu greutate mica la nastere o serie de mecanisme interne de supravietuire ce vor culmina mai tarziu in viata cu boala cardiovasculara si diabet.
Este determinat stiintific faptul ca un copil poate purta tot timpul vietii o “amprenta” de riscuri de la nenumaratele molecule care trec din corpul mamei prin placenta, prin cordonul ombilical in corpul fatului.
Consecintele – problemele de sanatate subtile sau serioase – pot iesi la suprafata nu numai in copilarie, dar si in viata adulta. Studiile stiintifice de pana acum leaga expunerea timpurie la toxine de o retea uimitoare de boli ale adultului, incluzand boala Alzheimer, tulburarile mentale, boala de inima si diabetul. Astfel expunerea fetala la plumb duce la boala Alzheimer, dar aceasta nu apare in grupurile expuse ca adulti (Basha si altii, 2005). Studiile ultimelor doua decenii au facut legatura dintre greutatea scazuta la nastere si boli ale adultului ca: boala coronariana, diabet, atac cerebral, hipertensiune, depresie etc (Barker 1995, Wahlbeck et al. 2001, Thompson et al. 2001, Hales et al. 1991).
Greutatea mica la nastere poate proveni nu doar din nutritia materna insuficienta, ci si din expunerea la o serie intreaga de poluanti industriali, incluzand arsenic, mercur, plumb, solventi organici, PCB si pesticide (inclusiv DDT).
Studiile recente au evidentiat legatura incontestabila intre expunerea fetala si cancer: Cook si altii (de la Univ. Din Texas) au aratat in 2005 ca expunerea fetala la hormonul sintetic DES a “re-programat” permanent tesuturile corpului, provocand cresteri dramatice in incidenta cancerului uterin mai tarziu in viata.
Expunerea fetala provoaca boli in generatiile viitoare:
De exemplu bolile provocate de greutatea mica la nastere expuse mai sus provoaca efecte adverse nu numai copiilor nascuti mici, dar si in copii lor, indiferent de greutate, printr-o serie de mutatii transmisibile in expresia genelor, un fenomen numit “mostenire epigenetica”. Diferita de mutatiile genetice (care sunt modificari fizice ale structurii genelor), mostenirea genetica este caracterizata de faptul ca anumite gene sunt activate sau nu, aproape intotdeauna prin cai mostenite. Facand o comparatie, daca o mutatie genetica este asemenea inlocuirii unui comutator, o mutatie epigenetica este asemanatoare actionarii (sau nu) a comutatorului. Deoarece genele sunt responsabile pentru producerea de substante care construiesc sau repara tesuturile corpului, aceasta fortare nenaturala la o pozitie ON/OFF poate avea consecinte pe termen foarte lung. La oameni, ambele tipuri de mutatii pot fi transmise de catre mama in timpul sarcinii fatului din uter. Ex.studiu animale: s-a demonstrat ca fungicidul vinclonzin si pesticidul methoxychlor provoaca infertilitate prin afectarea calitatii spermei (cantitativ si motilitate) nu numai animalelor expuse in viata intrauterina, ci si urmatoarelor trei generatii de descendenti (Anway, 2005).
LEGILE LUI WILSON PRIVIND EXPUNEREA LA AGENTI TERATOGENI
- susceptibilitatea unui embrion fata de agentii teratogeni depinde de stadiul de dezvoltare pe care l-a atins in momentul agresiunii, fiind maxima in perioada de organogeneza (3-8 saptamani). Inima este mai sensibila in saptamina a treia si a patra de sarcina, in timp ce organele genitale externe sunt sensibile in saptamina opt si noua. Creierul si scheletul sunt sensibile din saptamina trei pina la sfirsitul sarcinii si in perioada neonatala.
- fiecare agent patogen prezinta o actiune particulara asupra metabolismului celular.
- acelasi agent patogen poate induce efecte diferite in functie de perioada de dezvoltare.
- agenti diferiti pot induce efecte similare daca actioneaza in acelasi moment al dezvoltarii.
- expunerea la agentul teratogen creste incidenta opririlor in evolutie ale sarcinilor;
- agentul teratogen poate fi neutru pentru organismul mamei (rubeola) etc.
CLASE DE AGENTI POTENTIAL TERATOGENI & FETO-TOXINE
AGENTI GENETICI:
Acestia determina cca. 20–25% din malformatiile observate in primul an de viata
AGENTI AMBIENTALI:
Acestia determina cca. 10% din malformatiile observabile in primul an de viata, dar au un impact mult mai sever asupra dezvoltarii si sanatatii ulterioare a copilului si adultului
BOLI MATERNE: pot fi bolile cronice ale tesutului conjunctiv, diabet, hipotiroidia, boala celiacala, tumori ovariene virilizante etc
RADIATII:
- riscuri pentru expuneri > 5 rads !!! [Brent R., Beckman D (1990). "Environmental Teratogens"]
- perioada cu sensibilitate maxima la radiatii: 8- 15 saptamani dupa conceptie
- surse: telefon mobil, calculator, retele wireless, scannere aeroport, cuptor microunde, radiografii, radon etc
SUBSTANTE CHIMICE:
- dioxina este implicata in: anormalitati creier, rinichi, malformatii gen “gura-de-lup”
- d. este implicata in cancerele endocrine la femei (san, uter) prin alterarea nivelelor hormonale, crescand sensibilittaea copiilor si adolescentilor la alti carcinogeni (Birnbaum si Fenton, 2003).
- la barbati, nivele infime de dioxina (0.02-10 ppm) altereaza nivelul testosteronului si este corelat cu diabetul
- nivelul patern de dioxina la 80 * 10-3 ppm (nu cel matern !!!) determina o schimbare a sexului copilului (Mocarelli 1996,2000): apar de doua ori mai multe fete decat baieti;
- d. afecteaza sistemul imunitar, tiroida si creierul (Van Loveren 2003, Faroon 2001, ten Tusscher & Koppe, 2004)
- d.din incineratoarele de gunoi este asociata cu o incidenta crescuta a mortalitatii la nastere si defecte la nastere (Tango si altii, 2004)
- methylmercur (Me-Hg): la nivele de 58 ppm in sangele matern cauzeaza declin in functiile creierului (NAS 200b). Cercetatorii din Olanda au gasit o dublare a riscurilor de atac de cord si moarte datorata bolii coronariene la nivele ale metilmercurului in firul de par de 2 mg/kg, care corespunde cu o cincime din nivelul “sigur” din sangele matern (Salonen, 1995). Totusi nu exista un nivel absolut sigur: chiar la nivele sub cel considerat de EPA ca fiind sigur, s-a observat o crestere a presiunii diastolice si sistolice si o descrestere in variabilitatea batailor inimii (Sorensen si altii 1999)
vezi si efectele neurocomportamentale http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22918959
- PCB: greutate mica la nastere, pigmentarea gingiilor, unghiilor, calcifierea craniului, conjunctivita etc
Substantele din clasa PCB-urilor aflate la concentratii infime in serul matern (9.7ppm = parti per milion) pot afecta dezvoltarea creierului fatului, rezultand deficite de atentie si IQ care par sa fie permanente (Jacobson, 1996). Notabil !!! deficitul IQ-ului este legat de nivelul PCB al mamei si nu de nivelul PCB al copilului la varsta de 4 sau 11 ani (la aceste varste nivelele PCB ale copilului descresc semnificativ fata de cel de la nastere)
- pesticide & ierbicide (ex: parathion, glyphosate)
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18445826 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20705572
DDE (metabolit DDT) : nivelele peste 15 ppm in sangele matern sunt asociate cu nasterea inainte de termen si greutatea mica la nastere (Longnecker, 2001). Expunerea la DDT in USA este responsabila de cca 15% din decesele infantile in anii ’60. Greutatea mica la nastere este un factor recunoscut de risc pentru diabet tip II, hipertensiune si boala cardiovasculara mai tarziu in viata (Prentice & Moore 2005, Godfrey & Barker 2001, Hales & Barker 2001). Chiar daca acesti bebelusi sub greutatea normala, pot recupera mai tarziu in greutate, raul deja s-a produs. Un numar mare de studii a aratat ca greutatea mica la nastere urmata de o crestere accelerata in timpul copilariei este un factor de risc semnificativ pentru hipertensiune, atac cerebral, rezistenta la insulina si intoleranta la glucoza (Eriksson 2002, 1999, Eriksson & Forsen 2002, Forsen &t al. 2000, Ong & Dunger 2002, Stettler & al. 2002).
- metale toxice: Hg, Pb, Cd, Ar etc
- produse cosmetice – compusi teratogenici: plumb (rujuri), ftalati, calomel, captan, peroxid de benzoil etc
http://www.mbm.net.au/health/cosmetics/c.html http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21954516
- solventi organici: femeile cu expunere ocupationala la solventii organici au un risc de 13 ori mai mare sa dea nastere unui copil cu defecte majore sau sa piarda sarcina, comparativ cu femeile normale (Dr. Sohail Khattak, The Journal of the American Medical Association, 24 mart 1999); expunerea ocupationala pentru lucratoarele in ind. textila, a confectiilor, tipografii clasice, laborant etc
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22447643 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22811060
- alte subst. chimice din mediu: PCDF, PAH, benzen si derivati, perclorat etc
- medicamente:
- aspirina: greutate mica la nastere si probleme placenta
- antihipertensive: Enalapril in trim. II si III ale sarcinii: malformatii cardiace, intarzierea dezvoltarii intrauterine, deformari craniofaciale, contractii membre si hipoplazie pulmonara (dezvoltarea incompleta a plamanilor)
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16760444 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21823839
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19198819 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22010128
- anti-tiroidiene: Methimazolul utilizat in tratamentul tirotoxicozei este asociat cu aplazia cutanata
- statine (anti-colesterol) – utilizare in primul trimestru: afectare sistem nervos si membre, malformatii cardiace:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15071140 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15987932
- aminoglicozide (streptomicina, kanamicina): risc de surditatea congenitala la copii; nefrotoxicitatea ridicata la combinarea aminoglocozidele cu cefalosporine.
- anticoagulante: warfarina a fost asociata cu condroplazia punctata (aprox. 5% dintre sarcinile expuse) care cuprinde hipoplazia nazala, anomalii oftalomogice cu atrofia optica bilaterala si retard mental. Posibile hemoragii la fat si mama;
- anticonvulsive (fenitoina, acidul valproic si carbamazepina): aprox. risc dublu fata de populatia generala pentru malformatii (6%) si 5% risc de malformatii majore mai ales despicatura palatina si boala cardiaca congenitala; risc 1% de defecte ale tubului neural si 3% de epilepsie. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20558369
- antidepresive – risc defecte cardiace;
- anticonceptionalele: administrate la inceputul sarcinii determina sindrom vacteral cu malformatii ale membrelor si retard mintal
- steroizii sexuali – riscuri: steroizii androgeni pot masculiniza fetusul feminin; agentii progestationali, cel mai adesea derivatii sintetici de testosteron pot determina clitoromegalie si fuziune labiala daca sunt administrati inainte de 13 saptamini de sarcina.
- droguri recreationale:
cafea si alte bauturi cu cofeina: greutate scazuta si probleme comportamentale ale copilului
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11410911 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9465968
fumatul: risc nastere prematura de 4 ori mai mare; rata avort spontan dubla, mortalitatea mare perinatala ( prin ruptura de placenta, placenta praevia, ruptura prematura de membrane, retard de crestere intrauterina.), risc complicatii la
nastere si sindromul de deces acut al nou nascutului;
consumul de alcool -> sindrom de alcoolism fetal cu : retard de crestere inainte / dupa nastere, anomalii faciale (fante palpebrale mici, sant nazolabial absent, pliuri epicantice, nas turtit / scurt, buza superioara subtire, urechi neparalele, mediofata nedezvoltata), eruptie dentara intarziata, anomalii cardiace, anomalii scheletale, disfunctia sistemului nervos central (microcefalie, grade variate de retard mental, ADHD) etc
- Methotreaxate– utilizat in tratamentul bolilor autoimune (dominanta Th1: RA, psoriazis, Crohn etc) si in chimioterapie – provoaca avortul si este teratogen http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21180376
- tetraciclinele – traverseaza placenta si se leaga ferm prin chelare cu calciul in osul in dezvoltare si structurile dentare; acest proces determina colorarea in galben a dintilor, hipoplazia smaltului dentar si inhibarea cresterii osoase fetale.
- Izomeri vit. A: izotretinoinul – riscuri: retard mental si anomalii ale craniului, timusului, cardiace si nervoase centrale (nerv optic, retinian), hidrocefalus;
- expunerea paterna inainte de conceptie la:
- medicamente: chimioterapia pentru cancer la tata poate creste riscul de anomalii cromozomiale la fetus
- droguri recreationale: fumat si consum alcool – risc defecte cardiace la copil
AGENTI INFECTIOSI (biotoxine):
CMV, HPV,EVB, rubeola, lues, toxoplasma etc
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19024602 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17005627
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16120707 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12882942
MANCARURI:
cartofi incoltiti (contin glicoalkaloizi), coloranti alimentari (erythrosine= rosu #3)
Aceast articol face doar o enumerare generica, sumara, a agentilor teratogeni si feto-toxinelor.
In medie se gasesc 287 de poluanti industriali in cordonul ombilical ce alimenteaza fatul
Partea proasta este ca acesti agenti identificati sunt de ordinul miilor, si lista este incompleta. Mai mult, majoritatea agentilor toxici sunt cumulativi in timp, deci evitarea expunerii doar in timpul sarcinii este insuficienta.
Determinarea nivelului expunerii materne si paterne la agenti teratogeni si feto-toxine este dificila: ea nu se poate face prin analize de sange deoarece majoritatea acestor toxine sunt lipofile (si deci inglobate in tesutul gras, nu stau in sange !) sau sunt imateriale (radiatiile).
CE POT FACE VIITORII PARINTI ?
Expunerea la agenti teratogeni sifeto-toxine nu poate fi controlata decat partial, dar ceea ce se poate controla este:
- nivelul matern si patern de toxine inainte de conceptie – prin protocolul Estella-SPC
- nivelul matern de toxine transmibil prin cordonul ombilical – prin protocolul Estella-S
Aceste protocoale Estella-SPC si Estella-S identifica expunerea la agentii teratogeni si feto-toxine: radiatii, radon, metale toxice, PCB, DDT, dioxina, pesticide, solventi organici, benzen etc si ofera proceduri personalizate si localizate pentru detoxifiere si limitarea transferului toxinelor catre fat.
Referinte:
- Boice JD Jr, Miller RW. Childhood and adult cancer after intrauterine exposure to ionizing radiation. Teratology 59:227-233; 1999.
- Brent RL. Utilization of developmental basic science principles in the evaluation of reproductive risks from pre- and postconception environmental radiation exposures. Teratology 59:182-204; 1999.
- Saul RL, Ames BN. Background levels of DNA damage in the population. Basic Life Sci. 38:529-35; 1986.
- Strzelczyk J, Damilaki J, Marx MV, Macura KJ. Facts and controversies about radiation exposure, Part 2: Low-level exposures and cancer risk. J Am Coll Radiol 4:32-39; 2007
- What Are Causes And Effects Of Computer Radiation? http://www.blurtit.com/q121432.html
- Teratogenic Effects and The Role in The Etiology, of Atopic Diseases of Erythrosine, Onur Kılıçcıoglu UYSAL & Erinç ARAL, Tr. J. of Medical Sciences, 28 (1998) 363-368
- Lista agenti teratogeni environmentali: http://www.evol.nw.ru/~spirov/hazard/teratogen_lst.html