ENERGIA SI AUTOIMUNITATEA

 

Bolile autoimune sunt considerate incurabile de catre medicina alopata si, probabil,  acest lucru este adevarat din punct de  vedere CHIMIC, DAR exista si alte perspective asupra functionarii organismului care ofera noi posibilitati de intelegere si terapie a autoimunitatii.

*

Pentru a avea o alta perspectiva, este util sa ne amintim  afirmatiile privind rolul energiei  pentru intelegerea cauzelor bolii:

• “The cell is a machine driven by Energy. It can thus be approached by studying matter, or by studying energy” – Albert Szent-Gyorgyi ( premiul Nobel 1937)
• In all living things Energy is more fundamental than chemistry.” –  James Oschman
• “Cellular malfunction is then the ONE disease”   – dr. Eldon Dahl

Plecand de la aceste afirmatii, putem privi interactiunile celulare in autoimunitate ca fenomene complexe de natura electrica, magnetica, paramagnetica si chimica.

 *

PERSPECTIVA ELECTROMAGNETICA A AUTOIMUNITATII

Teoria electromagnetica a autoimunitatii explica autoimunitatea ca un fenomen bazat pe modificarea caracteristicilor electrice a tesuturilor sanatoase generata de alterarea (locala sau sistemica) a Biocampului.  Majoritatea bolilor autoimune reflecta o combinatie intre disfunctia electrica a tesuturilor si insuficienta imunologica impotriva unui patogen neindentificat (infectie persistenta) sau toxicitatea cronica.

Mecanismele electromagnetice prin care se induce autoimunitatea  sunt:

(a) alterarea Biocampului induce un trigger fals al autoimunitatii;

(b) alterarea Biocampului sub influenta factorilor info-energetici proprii – ex: disfunctii ale chakrelor;

(c) alterarea Biocampului sub influenta campurilor EMF artificiale

 

(a) ALTERAREA BIOCAMPULUI INDUCE TRIGGER FALS

Semnalizarea electrica falsa poate declansa atacului autoimun impotriva tesuturilor normale.  Acest lucru este exemplificat daca intelegem functionarea citokinei pro-inflamatorii TNF-alfa, implicata in distrugerea celulelor tumorale si mobilizarea unui raspuns inflamator complex (prin stimularea Il-1, IL-6, IL-12) in cazul infectiilor bacteriene si virale.

TNF alfa este o proteina trans-membranara care actioneaza (adica “traverseaza” membrana), numai atunci cand incarcatura electrica a membranei celulare scade sub un anumit nivel. Putem considera TNF-alfa drept un mecanism de protectie a corpului impotriva bolilor rezultate din incapacitatea celulelor de a-si mentine potentialul:  mecanismul anti-tumoral devine evident:  celulele canceroase au un potential  de 15-30 mV fata de cele normale (~70 mV);  potentialul scazut determina declansarea mecanismelor de aptoza prin activare TNF.

Exista numeroase situatii in care potentialul electric al membranei celulare este scazut, fara sa fie vorba de o tumoare/ neoplasm;  acest potential scazut, apropiat de nivelul normal de activare al TNF-alfa, determina activarea acestei citokine si declansarea reactiei autoimune (inflamatie + distrugere) impotriva unor celule normale.  In general tesuturile afectate sunt cele cu oxigenare scazuta si un nivel ridicat de paraziti intracelulari (infectii “persistente”) sau toxine legate de tesut.

Potentialul scazut al membranei celulare este un trigger important al reactiilor autoimune si el reprezinta o explicatie credibila pentru asocierile intre diferite boli autoimune, locurile multiple in care se manifesta bolile sistemice (ex. lupusul), modul in care o singura infectie poate declansa (sau nu)  mai multe tipuri de boli autoimune (ex. infectiile cu EBV, CMV) etc etc.

 

(b) ALTERAREA BIOCAMPULUI SUB INFLUENTA FACTORILOR INFO-ENERGETICI PROPRII

In cazul bolilor autoimune specifice glandelor endocrine (tiroidita Hashimoto, tiroidita Grave’s, boala Addison etc), exista posibilitatea alterarii Biocampului datorita disfunctiei chakrei aferente glandei.  Aceasta teorie explica cel mai bine rolul stresului si al emotiilor reprimate in declansarea auto-imunitatii.  Existenta chakrelor a fost probata prin masuratori efectuate de prof. Valerie Hunt si dr. Hiroshi Motoyama.

 

(c) ALTERAREA BIOCAMPULUI SUB INFLUENTA CAMPURILOR EMF ARTIFICIALE

Biocampul este permanent influentat de radiatia provenita din activitatile geomagnetice si atmosferice naturale. Aceasta influenta este esentiala si benefica pentru sincronizarea Biocampul  (mai mult aici:  http://www.euvita.ro/resurse/articole/conexiuni-energetice-esentiale/  )

In afara acestei expuneri naturale, Biocampul este influentat de electro-smog, adica de radiatia artificiala provenita din aparatura casnica si/sau industriala, electrica sau electronica.

Efectele biologice ale expunerii la campuri EMF artificiale depind de doza, durata expunerii si lungimea de unda.

Energia campurilor EMF ambientale este absorbita de catre celule din organism in mod diferit:  efectele interactiunii depind de caracteristica si excitabilitatea celuleor:   este demonstrat faptul ca radiatia artificiala afecteaza in principal activitatea metabolica a sistemelor nervos si endocrin (Boscolo P, Di Gioacchino M & altii, 2006).

Studiile in vitro efectuate au aratat ca expunerea la radiatie artificiala de joasa frecventa determina:

•  modificarea fluxului de calciu in membrana celulara si eliberarea tromboxanului si interleukinei IL-1 (care la randul ei stimuleaza TNF-a);
• alterarea raspunsului la mitogeni al limfocitelor mononucleare periferice si modificarea metabolismului limfocitelor si a expresiei markerilor de suprafata;
• modificarea expresiei, productiei si localizarii celulelor CD4+, CD14+ si CD16+.

Pentru expunerea la radiatie de inalta frecventa,  studiile au demonstrat ca:

• expunerea operatorilor radar a redus numarul limfocitelor CD8+ si a crescut IgM;
• expunerea la radiatii a dus la scaderea celulelor NK si stimularea IL-2 si IFN;
• expunerea prelungita afecteaza melatonina si duce organismul in faza de stres cronic (hipertrofia glandelor suprarenale) – cel mai bine exemplificata de studiul lui Paolo Boscolo despre pacientii cu lupus eritematos;
• microundele sporesc numarul anticorpilor imunoglobulinici din organism (Bergier 1990; Dmoch, Moszczynski, 1998; Yuan 2004; Kimata, 2005), si pot declansa reactia alergica la o anu­mita substanta sau proteina;  acest efect promoveaza autoimunitatea;
• radiatiile electromagnetice stimu­leaza  virusului Epstein‑Barr (Grimaldi & oth., 1997) si  probabil si alti virusi herpetici implicati in declansarea multor boli autoimune:  tiroidita autoimuna, artrita reumatoida, lupus eritematos, scleroza multipla etc

Concluzionand, putem spune ca modificarea Biocampului este un factor important in declansarea reactiilor autoimune, mai ales alterarea provenita din expunerea omni-prezenta la campuri EMF artificiale.

 

BENEFICII ALE TEORIEI ELECTROMAGNETICE A AUTOIMUNITATII

Perspectiva electromagnetica asupra autoimunitatii deschide noi posibilitati de a actiona pentru modularea raspunsului autoimun si cresterea tolerantei imunologice si a coerentei energetice a organismului.

Incarcarea energetica personala si limitarea expunerii la radiatie electromagnetica artificiala sunt factori care pot  facilta remisia bolilor autoimune.

Mai mult, este esential sa intelegem ca nu toata radiatia artificiala este rea:  exista si posibilitatea de a lucra selectiv, in anumite benzi de frecventa si cu anumite amplitudini si durate, pentru echilibrarea sistemului imunitar.

In acest sens, centrul EuVITA ofera electroterapie ce cuprinde proceduri pentru:

• incarcarea cu electricitate a unui tesut vizat  (rezultand de obicei o crestere durabila a potentialului transmembranar – acest lucru se realizeaza daca exista nutrientii esentiali specifici membranei celulare) si modularea functionarii chakrelor;
• detoxifierea membranei celulare si stimularea respiratiei celulare, deci cresterea oxigenarii celulare;
• echilibrarea metabolismului celular, restabilind competenta biologica a celulelor;
• reducerea inflamatiei prin echilibrarea citokinelor si stimularea circulatiei limfatice;
• reducerea nivelului de microbi intracelulari   etc etc

Electroterapia EuVITA si terapiile pentru auto-incarcare energetica (sugerate prin coaching-ul co-activ EuVITA), conduc la cresterea tolerantei imunologice, restabilirea echilibrului neuro-imuno-endocrin, spargerea ciclului inflamatiei reactive si restabilirea echilibrului neuro-imuno-endocrin – etape importante pentru remisia bolilor autoimune.

 

 

 

REFERINTE:

“An Introduction to the Interaction of the Immune System with Electromagnetic Fields” – Vincent Lauer

“Resolving Apparent Inconsistencies in Effects of Electromagnetic Waves on Cancer and Autoimmunity” -   Vincent Lauer -

“Cell damage and autoimmunity: A critical appraisal” -  Mackay IR, Leskovsek NV, Rose NR. – Journal of Autoimmunity 2008  30: 5–11.

“Energy and Epigenetics:  Autoimmunity, Cancer, Autism”,  dr. J. Kruse“Changes in autoimmune markers of the anti-cardiolipin syndrome on days of extreme geomamagnetic activity” -   Stoupel E, Monselise Y, Lahav J.  -  J Basic Clin Physiol Pharmacol. 2006;17(4):269-78.“Low frequency and low intensity pulsed electromagnetic field exerts its antiinflammatory effect through restoration of plasma membrane calcium ATPase activity” – Selvam R, Ganesan K, Narayana Raju KV, Gangadharan AC, Manohar BM, Puvanakrishnan R  – Life Sci. 2007 Jun 6;80(26):2403-10. Epub  2007 May 1.

“Rethinking the Origin of Chronic Diseases”  – Mohammadali M. Shoja, R. Shane Tubbs, Alireza Ghaffari, Marios Loukas and Paul S. Agutter  -  BioScience 62(5):470-478. 2012

“Electromagnetic fields and autoimmune diseases” – Paolo Boscolo, Raffaele Iovene, Gabriele Paiardini- Prevention & Research 2014 February; 3(2): 79–83.

“Combined effects of electromagnetic fields on immune and nervous systems” -  Boscolo P, Di Gioacchino M, Di Giampaolo L, et al.  –  Int J Immunopathol Pharmacol. 2006;2(s2):59–65.

“Autoimmune processes after long-term low-level exposure to electromagnetic fields … “  -  Ivanov AA, Grigor’ev IuG, Mal’tsev VN, Ulanova AM, Stavrakova NM, Skachkova VG, Grigor’ev OA   – Radiats Biol Radioecol. 2010 Jan-Feb;50(1):17-21

“The experimental and clinical aspects of the action of electromagnetic fields on the endocrine glands and brain” – Bogoliubov VM, Karpukhin IV, Maliavin AG.  – Vopr Kurortol Fizioter Lech Fiz Kult. 1990 May-Jun;(3):58-66

“Confirmation studies of Soviet research on  immunological effects of microwaves: Russian immunology results” – Grigoriev OA, Ivanov AA, Lyaginskaya AM, Merkulov AV, Shagina NB, Maltsev VN, Lévêque P, Ulanova AM, Osipov VA, Shafirkin AV. – Bioelectromagnetics. 2010 Dec;31(8):589-602. doi: 10.1002/bem.20605. Epub 2010 Sep 20.

“Repeated 0.5-Gy Gamma Irradiation Attenuates Autoimmune Disease in MRL-lpr/lpr Mice with Suppression of CD3⁺CD4⁻CD8⁻B220⁺ T-Cell Proliferation and with Up-regulation of CD4⁺CD25⁺Foxp3⁺ Regulatory T Cells”   -   Fumitoshi Tago, Mitsutoshi Tsukimoto, Hiroko Nakatsukasa, and Shuji Kojima  -   Radiation Research January 2008 : Vol. 169, Issue 1 (Jan 2008), pg(s) 59-66

“Prions as adaptive conduits of memory and inheritance”- James  Shorter & Susan  Lindquist – Nature Reviews Genetics 6, 435-450 (June 2005)

“Radiation dose–response relationships for thyroid nodules and autoimmune thyroid diseases in Hiroshima and Nagasaki atomic bomb survivors 55–58 years a“Electric Autoimmunity -  Etiology and basis for nontoxic intervention in autoimmune diseases” -  Mark Squib

“Extremely low frequency electromagnetic fields as effectors of cellular responses in vitro: possible immune cell activation” – Simkó M, Mattsson MO – J Cell Biochem. 2004 Sep 1;93(1):83-92.

“Locus ceruleus and immunity. III. Compromised immune function (antibody production, hypersensitivity skin reactions and experimental allergic encephalomyelitis) in rats with lesioned locus ceruleus is restored by magnetic fields applied to the brain” -   Janković BD, Jovanova-Nesić K, Nikolić V.  -  Int J Neurosci. 1993 Mar-Apr;69(1-4):251-69.

“Magnetic fields, brain and immunity: effect on humoral and cell-mediated immune responses”  -   Janković BD, Marić D, Ranin J, Veljić J. Int J Neurosci. 1991 Jul;59(1-3):25-43.

“Effectiveness of non-pharmacological interventions for fatigue in adults with multiple sclerosis, rheumatoid arthritis, or systemic lupus erythematosus: a systematic review.”  – Neill J, Belan I, Ried K. -

“Exposure to a 50 Hz electromagnetic field induces activation of the Epstein-Barr virus genome in latently infected human lymphoid cells” - Grimaldi S, Pasquali E, Barbatano L, Lisi A, Santoro N, Serafino A, Pozzi D. – J Environ Pathol Toxicol Oncol. 1997;16(2-3):205-7.

“Pulsed electromagnetic fields decrease proinflammatory cytokine secretion (IL-1β and TNF-α) on human fibroblast-like cell culture” – Gómez-Ochoa I, Gómez-Ochoa P, Gómez-Casal F, Cativiela E, Larrad-Mur L. – Rheumatol Int. 2011 Oct;31(10):1283-9

“Wirksamkeit und Verträglichkeit der Bioresonanzbehandlung [Efficacy and tolerability of bioresonance treatment]” – V.W. Rahlfs, A. Rozehnal – Erfahrungs-heilkunde 2008; 57(8):462-468 (studiu 541 cazuri)

“Autoimmune reactions after electro-oxidation of IgG from healthy persons: relevance of electric current and antioxidants” – Bozic B, Cucnik S, Kveder T, Rozman B  – Ann N Y Acad Sci. 2007 Aug;1109:158-66.

“Confirmation studies of Soviet research on immunological effects of microwaves: Russian immunology results” -  Grigoriev YG, fter radiation exposure” – Imaizumi, M., T. Usa, T. Tominaga, K. Neriishi, M. Akahoshi, E. Nakashima, K. Ashizawa, A. Hida, M. Soda, and K. Eguchi – . Am. Med. Assoc 295:1011–1022. 2006

“I-131dose-dependent thyroid autoimmune disorders in children living around Chernobyl”  -  Vykhovanets, E. V., V. P. Chernyshov, I. I. Slukvin, Y. G. Antipkin, A. N. Vasyuk, H. F. Klimenko, and K. W. Strauss – Clin. Immunol. Immunopathol 84:251–259. 1997.

“Autoantibodies and immunoglobulins among atomic bomb survivors”  -  Fujiwara, S., R. L. Carter, M. Akiyama, M. Akahoshi, K. Kodama, K. Shimaoka, and M. Yamakido – Radiat. Res 137:89–95. 1994

“Autoimmune thyroid disease associated with environmental thyroidal irradiation” – Eheman, C. R., P. Garbe, and R. M. Tuttle – Thyroid 13:453–464. 2003.

“Acute Effects of Iron-Particle Radiation on Immunity. Part II: Leukocyte Activation, Cytokines and Adhesion” – Daila S. Gridley, Radha Dutta-Roy, Melba L. Andres, Gregory A. Nelson, and Michael J. Pecaut  – Radiation Research 165(1):78-87. 2006